Regizorul Cireşarilor Andrei Blaier şi actorul Alexandru Repan au fost colaboratori ai Securităţii, susţine CNSAS în acţiunile introduse la Curtea de Apel Bucureşti.
foto: Gandul
fotoinfo: Aceasta defapt este fata unui turnator. Acum o privesc cu altfel de ochi. Cu totul altfel de ochi. In toamna anului 1992, dupa o noapte de vineri spre sambata la Sarpele Rosu, am fost in casa la acest om, la Piata Lahovary, impreuna cu mai multi colegi de la “Evenimentul zilei”. Am baut vodca cu suc de rosii si am facut discutii foarte intelectuale. Am supraestimat un om. Nu-mi pare rau. Sunt curios daca lui ii pare rau pentru ce a facut. Doarme bine noaptea? Il saruta puricii oare? Ori poate ca il musca
Potrivit Adevărul, Blaier ar fi fost recrutat în 1958 şi, sub numele de cod “Brateş”, ar fi turnat mai mulţi colegi de breaslă, regizori, actori şi scenarişti. Dacă nu ar fi colaborat cu Securitatea regizorul, care avea atunci 23 de ani, ar fi fost ameninţat cu compromiterea.
Cu acuzaţia de turnător se confruntă şi Alexandru Repan, scrie sursa citată. Actorul ar fi fost racolat de Securitate în 1974 şi, sub numele de “Hans”, acesta ar fi semnat mai multe note în care şi-a pârât colegii de serviciu şi cunoştinţele.
Potrivit CNSAS, Andrei Blaier (77 de ani) ar fi fost recrutat de Securitate în 1958, pentru “supravegherea activităţii şi manifestărilor duşmănoase ale personalului încadrat la Centrul de Producţie Cinematografică «Buftea»”, sub pseudonimul “Brateş”.
Vechea poliţie politică îl avea la mână cu un material compromiţător datat din 1956, pe când Blaier active într-un grup de studenţi ai Institutului de Teatru şi Cinematografie care scriau şi difuzau versuri cu caracter duşmănos.
Ca să nu fie compromise, Andrei Blaier a semnat un angajament olograf cu securitatea, la 20 noiembrie 1958. Zece ani mai târziu, regizorul devenise membru de partid şi colaborator al Securităţii, întrucât a furnizat informaţii “preţioase organelor de Securitate”, în declaraţiile date până atunci, potrivit sursei citate.
În perioada 1969-1989, CNSAS nu a găsit în arhive note date de “Brateş”. În 1989, un ofiţer de Securitate a propus reactivarea regizorului cerând aprobarea PCR, pentru a fi folosit “în rezolvarea unor sarcini speciale”.
Potrivit CNSAS, “Brateş” a fost folosit în acţiunile de verificare ale scriitorului şi scenaristului Octav Pancu-Iaşi, monitorizat că “desfăşoară activitate duşmănoasă prin agitaţie cu caracter contrarevoluţionar şi diversiune în sectorul ideologic”.
Într-o notă din mai 1961, “Brateş” scria că Pancu-Iaşi consideră că “în ţara asta nu se mai face literatură de calitate”, şi că ironizează calitatea scenariilor de la Buftea. Mai mult, Blaier ar fi denunţat şi că scenaristul este “mâhnit deoarece copilul său învaţă în şcoală să-i denunţe pe colegi în faţa grupei, nu să-i ajute efectiv”. Blaier a dat note şi despre regizorul Petre Bokor, care intenţiona să fugă în Occident.
Şi actorul Alexandru Repan ar fi fost colaborator al Securităţii, susţine CNSAS. Actorul ar fi semnat un angajament în 1974 şi ar fi primit numele de “Hans”.
Sub acesta semna note în care povestea ce vorbeau actorii în turneele efectuate peste hotare. Un an mai târziu, “Hans” a informat Securitatea despre intenţiile de evaziune din ţară ale unor cunoştinţe.
sursa: Gandul