home SPORT Chile, Costa Rica şi sfârşitul fotbalului tiki-taka

Chile, Costa Rica şi sfârşitul fotbalului tiki-taka

Share

Vestea bună este că timpul echipelor de genul (vechii) Sqadra Azzura, care ascundea mingea-n gazon timp de 90 de minute şi o scotea de două ori în poarta adversă, în rest făcând antijoc, a trecut.

Vestea proastă este că aceste noi echipe, apărute în aparenţă din nimic, care se reped întreg meciul asupra adversarului în haită organizată sistematic, au ca principală preocupare distrugerea sistematică a jocului adversarului.

Eduardo Vargas, chilianul care a speriat Spania.
Eduardo Vargas, chilianul care a speriat Spania.

Aşa că adio circulaţie a balonului, adio temporizare, adio conducători de joc. Cel puţin pentru o vreme, până va apărea geniul capabil să coordoneze într-o asemenea viteză de joc şi cu un asemenea angajament total tot meciul.

Chile şi Costa Rica sunt în primul rând nişte echipe reactive. Bine, că la chilieni vedem nişte jucători precum acest extraordinar Eduardo Vargas, aceasta e o altă poveste, dar strategia antrenorului e ca echipa sa să reacţioneze, să rupă jocul adversarului şi să înscrie, iar acesta este lucrul cel mai important. Dacă la el se adaugă valoarea exponenţială a jucătorilor, aceasta e cireaşa de pe tort.

Olanda lui Luis Van Gaal este o echipă din aceeaşi categorie. Reactivă. Geniul acestui mare antrenor este că a înţeles trendul şi s-a adaptat, selectând nişte cai tineri care efectivamente năucesc adversarul cu ritmul nebunesc în care se reped asupra sa.

Selecţionata (mai modestă) a Statelor Unite e din aceeaşi categorie. Şi acum patru ani, şi acum, i-am văzut pe americani făcând acelaşi lucru. Trei faze de gol tot meciul, două goluri. În rest, predatori călare pe adversar tot timpul.

Aceste echipe au readus în prim-planul fotbalului presingul în haită pe tot terenul. Teoretic, orice jucător poate ajunge în situaţie de gol. Practic, încă nu. Încă.

Nu trebuie însă să ne iluzionăm că s-au născut nişte noi mari reprezentative. Probabil că predatorul cel mai eficient dintre aceste selecţionate poate câştiga această cupă mondială.

Dar după competiţie “cercetătorii” din academiile de fotbal occidentale, de tipul celei de la Claire Fontaine sau Coverciano, vor analiza ce s-a întâmplat la rece, cu lupa, iar din toamnă vom vedea rezultatele în fotbalul vest-european, unde noi jucători, selecţionaţi după noile calităţi necesare, fizice, moral-volitive şi sportive, vor pune în practică sistematic noua tactică.

Unde suntem noi, românii, în aceste calcule? Nicăieri. Victor Piţurcă trăieşte o dulce visare, retrăgându-se pe teren propriu, la 0-0, în repriza a doua, să se apere cu dosul în poartă în faţa unor echipe mici, pe care altă dată le făceam praf.

Voi mai face o simplă paralelă: fotbalul viitorului va deveni un fel de handbal masculin cu echipe de 11 gladiatori, ce se vor arunca unii asupra altora ca nişte fiare.

După principiul “more football, less spectacle”…

Citeşte şi
Vineri, 8 noiembrie, cu exact o săptămână înainte de ,,finala’’ cu Suedia din campania de
Dacă-l vedeţi prin Bucureşti, pe undeva, pe Carles Puigdemont, să ştiţi că este dat în
Madridul a preiat controlul Cataloniei chiar la 20 de minute după ce aceasta şi-a declarat
Ucraina, Maria Iaremciuk - Tick-Tock Aceasta este piesa la care ţara-participant a ales să folosească simbolistica
Dintre cei şase care au intrat direct în finală, ne atrage atenţia doar balada galezei
Cezar, cu melodia "It's My Life", reprezentantul României în finala Eurovision 2013, va intra în
"Politicienii cei mai proeminenţi ai naţiunilor nu vor ezita să arunce orice națiune în criză,
Loreen din Suedia a câştigat anul acesta Eurovision, iar anul viitor competiţia se va organiza
Iată că timpul trece foarte repede şi avem din nou finală Eurovision. De data aceasta
Anul acesta, concursul Eurovision este din nou foarte slab, iar prima semifinală este de-a dreptul
Share