Cestiunea Ghiţă faţă cu statul de drept din România

Share

O fantomă bântuie România. Numele ei este “Cestiunea Ghiţă”. Sebastian Ghiţă nu mai este o persoană în sine, a devenit acum o cestiune, o instituţie. Instituţia corupţiei. Instituţia a tot ceea ce este mai rău în România de astăzi.

Pentru că în acest moment, în diferite feluri, multistratificat, tot ce este mai rău în România se agaţă cu disperare de Cestiunea Ghiţă. Unul sparge geamul la alimentară, fură o pâine.

Poliţia îl prinde. Infractorul strigă că luptă pentru libertate şi că nu-i sunt respectate drepturile. Omului. Când ajunge la bulău, strigă din bulău că sunt condiţii inumane. Că la bulău te pupi cu şobolani de trei metri lungime şi ne trebuie în libertate.

Totul pleacă de la…

Cestiunea Ghiţă

Se dau următoarele date de intrare: avem un cercetat sau un urmărit penal, ori un trimis în judecată. În total, în vreo cinci dosare. În prima zi în care nu mai are imunitate ca parlamentar, tipul dispare. Nu se ştie unde. Câteva deducţii logice se impun:

1. Omul a dispărut încă din prima zi în care a rămas fără imunitate (nu din a doua sau a şaptea) dintr-un motiv exact. Bine definit. Credem că acest motiv are legătură directă cu mediul în care se învârte tipul. Mediul politic.

2. Toată povestea aceasta are ingredientele unei conspiraţii. Pentru ca un om, persoană publică, filat de SRI şi Poliţie, cu obligaţia să se prezinte regulat la secţie, să dispară aşa, trebuie să existe o conspiraţie pentru ascunderea sa.

Serviciul Român de Informaţii trebuie să dea socoteală pentru dispariţia lui Sebastian Ghiţă. Asemeni, poliţiştii care îl filau. Mai e şi o coda obligatorie în Cestiunea Ghiţă, la acest subpunct.

Una cu întrebare, care începe cu “presupunând“. Una retorică. Prresupunând că procurorilor DNA le-ar fi trecut prin cap să ceară Parlamentului încuviinţarea arestării preventive a omului, ce ar fi făcut Legislativul? Răspuns corect: l-ar fi dat cu mir.

Favorizarea infractorului

3. Să mergem mai departe întru detalierea ingredientelor conspiraţiei în Cestiunea Ghiţă. Imediat după apariţia “dezvăluirilor” Primului IT-ist al neamului, treptat, toate televiziunile au suferit contagiunea cu Cestiunea Ghiţă. Să le lăsăm pe cele contagiate acum.

Izvorul contagiunii ne preocupă, el este RTV. Cum au ajuns înregistrările fugarului la televiziunea sa? Pe ce filieră? Sunt aceste înregistrări realizate înainte, prin noiembrie şi decembrie, până pe 15 ale lunii, ori sunt scuipate în timp real?

Dintre responsabilii postului RTV, există unul sau mai mulţi care fac parte din această conspiraţie? Atunci avem o infracţiune: favorizarea infractorului.

Capitolul II
INFRACŢIUNI CARE ÎMPIEDICĂ ÎNFĂPTUIREA JUSTIŢIEI
Art. 264
Favorizarea infractorului
Ajutorul dat unui infractor fără o înţelegere stabilită înainte sau în timpul săvârşirii infracţiunii, pentru a îngreuia sau zădărnici urmărirea penală, judecata sau executarea pedepsei ori pentru a asigura infractorului folosul sau produsul infracţiunii, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 7 ani.
Pedeapsa aplicată favorizatorului nu poate fi mai mare decât pedeapsa prevăzută de lege pentru autor.
Favorizarea săvârşită de soţ sau de o rudă apropiată nu se pedepseşte.

4. Materia acestui caz este complexă. Brusc, o mulţime de persoane publice descoperă că ştiu o mulţime de lucruri interesante, pe multiple coordonate. Ei fac dezvăluiri. Despre Ghiţă? A, nu, nici vorbă. Despre cei despre care face “dezvăluiri” Ghiţă. Politicieni, jurnalişti, analişti participă la această campanie. Nu e ciudat? Să fie întâmplător? Noi credem că nu.

Kovesi şi Coldea, pe planeta Pluto, într-o crâşmă

Reluând… După dispariţia lui Ghiţă, au apărut până acum şapte înregistrări audio şi video cu acesta. În înregistrări, insul spune tot felul de lucruri.

De exemplu, că, atunci când a fost în ultima sa vizită pe planeta Pluto, s-a întâlnit într-o crâşmă de carter cu Kovesi şi cu Coldea. Kovesi avea părul făcut permanent şi Coldea era îmbrăcat în femeie, ca un travestit.

Imediat, pletora de analişti, oameni de media şi politicieni pomenită mai sus comentează. Toţi descoperă concomitent virtuţile de disident ale lui Sebastian Ghiţă.

Nimicul inexistent în jurul lui Coldea şi Kovesi se întrupează şi devine speculaţie. Speculaţia se transformă în realitate faptică. Realitatea aceasta faptică închipuită acreditează ideea că sistemul reprezentat de cei doi oprimă România. O tâmpenie.

Bombe puturoase de presă

Faptul că acest Coldea a fost suspendat şi că circumstanţele Cestiunii Ghiţă sunt anchetate de SRI devine bombă de presă. Una puturoasă. Pute a dezinformare. Persistent.

Coldea, suspendat, devine prin burtiere persona non-grata, acuzat de abuzuri, licenţiat, suspect, cercetat de SRI, dat afară, potenţial ambasador şi în general îi sunt atribuite toate relele din lume, iar Ghiţă se transformă, ca prin minune, într-un erou.

Scara valorilor se răstoarnă. Începe din nou agitarea marotei statului-despot, în care serviciile şi procurorii terorizează bieţii oameni cu anchete direcţionate politic.

Faptul că Florin Coldea şi Codruţa Kovesi erau într-o crâşmă pe planeta Pluto e o dovadă clară că aceştia doi sunt nişte nenorociţi patenţi. Poltroni. Turpizi, ce mai. Chiar şi dacă aia cu permanent din imaginile neclare poate să fie oricine. Iar travestitul de 1,95 m din imagini poate fi foarte bine o actantă din lotul naţional de baschet al Chinei. Sau al Rusiei.

Cine încearcă desfiinţarea statului de drept?

Toţi cei care se manifestă public astfel au ceva în comun: problemele majore cu procurorii DNA. În fond, şi mafioţii americani, când sunt aduşi în sala de judecată, îşi pun avocaţii, în lipsă de alte argumente valide, să spună că sunt victimele sistemului represiv.

Dar în SUA (deocamdată) nici unui acuzat de fapte de corupţie nu i-a trecut prin cap să dea cu roatele-n sus statul ca să scape de puşcărie. Poate Ghiţă să facă aceasta singur? Ne îndoim. Toată povestea aceasta sulfuroasă aduce a maskirovka rusească.

Nu pentru că deja s-a vehiculat că Ghiţă s-ar afla ascuns bine la o anumită ambasadă, după modelul Snowden. Aceasta e bonus. Mai curând pentru că legăturile cu Rusia ale celor ce se manifestă acum public sunt cunoscute.

Notorii la unii, bine ştiute de jurnaliştii serioşi la alţii, demne de a fi presupuse la o a treia categorie. Chiar şi această difuzie faptică legată de relaţia cu Rusia de la personajele ce se perindă pe teve duce exact la aceeaşi prezumpţie.

Subminarea puterii de stat?

România este sub presiunea unui stat ostil (aproape) vecin. Vor rezista instituţiile la acest atac complex, ubicuu, foarte bine structurat, multistratificat? Dacă da, cei care iau parte probabil la această conspiraţie ar trebui acuzaţi ulterior de procurori pentru subminarea puterii de stat.

Pentru că asta fac. Subminează puterea de stat din România. Problema este că în Codul penal legiuitorul nu a anticipat (sau nu a dorit să includă) o astfel de subminare a puterii de stat:

Capitolul IV
REABILITAREA
Art. 163
Actele de diversiune
Distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare, în întregime sau în parte, prin explozii, incendii sau în orice alt mod, a uzinelor, instalaţiilor industriale, maşinilor, căilor de comunicaţie, mijloacelor de transport, mijloacelor de telecomunicaţie, construcţiilor, produselor industriale sau agricole, ori a altor bunuri, dacă fapta este de natură să aducă în orice mod atingere siguranţei statului, se pedepsesc cu detenţiune pe viaţă sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.

Legiuitorul nu s-a gândit la distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de nefuncţionare a instituţiilor statului. Această subminare a puterii de stat se bazează pe războiul cu omuleţi verzi tipic putinist.

Structuralitatea acestui atac dovedeşte încă o dată că avem de a face probabil cu un atac asimetric al Rusiei. Un nou fel de ocupare a României de către o forţă străină ostilă.

Share