La un cutremur puternic, 180 de clădiri din Bucureşti cu bulină roşie, pericol public, se vor prăbuşi. Alte 177 de imobile sunt încadrate în clasa I de risc seismic (clasa RSI). Alte 300 de clădiri din Capitală sunt încadrate în clasa RSII de risc seismic, iar în clasa RSIII sunt incluse 90 de clădiri.
• descarcă Lista imobilelor expertizate seismic din Bucureşti actualizată 2016 (pdf)
Majoritatea covârşitoare a clădirilor pericol public, cu bulină, din Bucureşti, sunt construite în perioada interbelică şi ar fi trebuit să fie de mult consolidate, pentru că ele reprezintă marca de originalitate, spiritul Capitalei noastre.
Exemple de clădiri foarte cunoscute cu bulină roşie:
Hotel Muntenia, de pe strada Academiei (fostul Hotel Paris);
imobilul de la Piaţa Lahovari, 5A (la parter este un atelier de făcut ştampile, o farmacie, un exchange şi un atelier foto, probabil că este blocul în care a stat regizorul Andrei Blaier);
blocul de locuinţe din str. Alexandru Beldiman 1;
imobilul din str. Batişte, nr. 5, este unul despre care am scris încă din primăvara anului 2009. Are opt etaje, este vizavi de Hotel Intercontinental. Un locatar de aici, când l-am întrebat ce va face dacă îl prinde cutremurul în acest bloc, la etajul 5, unde stă, mi-a răspuns: “Atunci am să sar!”;
Bărăţiei 29, 37, 39, 41, 42B cad toate. Printre ele, există şi Bărăţiei 33, unul dintre sediile trustului Pro, la care se făcuse un soi de consolidare cu pereţi falşi, care nu mai e pe nici o listă şi despre care toată lumea ştie că e pericol public.
Exemplele pot continua:
pe Bd. Carol I sunt patru imobile, la numerele 47, 51, 63 şi 76. Când treceţi pe lângă unul dintre ele, rugaţi-vă să nu înceapă cutremurul acela.
pe str. Colţei, la numerel 14 şi 52, şi pe str. Covaci, la numerele 10 şi 14-14A, câte două;
pe Bd. Dacia, la numerel 43, 53 şi 102, altele trei;
pe Dionisie Lupu, la numerele 53 şi 55, se sprijină unul de celălalt două imobile pericol public. La numărul 53 este un imobil de locuinţe de şapte etaje construit în 1937, cu structura de rezistenţă tocată. La numărul 55 altul, ridicat un an mai devreme, patru etaje;
pe str. Doamnei, la numerele 3 şi 5, altele două. La numărul 3 este o croitorie. Croitorului nu are cine să-i scrie. La numărul 5 este o florărie. Florăresei nu are cine să-i scrie;
Calea Dorobanţilor 99, blocul de colţ de la intersecţia cu Şos. Ştefan cel Mare, de lângă fostul Cinema Volga.
În clasa RSIV (corespunzătoare construcţiilor la care răspunsul seismic aşteptat este similar celui obţinut la construcţiile proiectate pe baza prescripţiilor în vigoare) sunt numai cinci clădiri.
În Bucureşti sunt 69 de clădiri consolidate. Practic, aceasta este moştenirea cumplită a mandatelor primarului general Sorin Oprescu, prin Direcţia Generală Dezvoltare şi Investiţii, Direcţia Investiţii, Serviciul Consolidări.
În Bucureşti, mai există alte 1.591 de clădiri cu risc seismic încadrate în categorii de urgenţe sau neîncadrate în categoria de risc seismic corepunzător, care au diferite defecte structurale mai mult sau mai puţin grave, ce necesită lucrări de consolidare structurală.
Alte 146 de imobile sunt “expertizate tehnic din punct de vedere al riscului seismic, neîncadrate în categoria de risc seismic corespunzător sau în clase de risc seismic corespunzătoare“.
Dintre aceste ultime două categorii de clădiri, unele nu vor avea mari probleme la un cutremur major, altele vor suferi deteriorări structurale, iar unele se vor prăbuşi.
Încadrarea în aceste categorii de risc seismic “neîncadrate” este marea găselniţă, prin care unele clădiri cu probleme serioase apar, cu o titulatură neclară, în listă cu alte imobile cu probleme structurale minore.
În general, este vorba despre defecte structurale apărute în urma modifcărilor făcute de proprietari pe structura de rezistenţă şi depinde cât de mult afectează acestea imobilul în cazul unui cutremur.