Ce face PLUS dacă ajunge la guvernare? Foarte tare!

Share

PLUS vrea o reformă radicală a Constituției, dizolvarea mai facilă a Parlamentului, scăderea numărului total de parlamentari.

DONEAZĂ ACUM





PENTRU PRESA INDEPENDENTĂ!

De asemenea, creșterea numărului de reprezentanți ai Diasporei dacă va ajunge la guvernare, potrivit unui document de politici care cuprinde o parte din prioritățile identificate până în prezent de partidul condus de Dacian Cioloș.

Documentul consultat de G4Media.ro reprezintă ”punctul de plecare în pregătirea unei guvernări participative pentru perioada 2021 – 2024” și are la bază rezultatele preliminare ale activității specialiștilor reuniți în grupuri de lucru sub umbrela Comisiei Naționale de Politici și Programe (CNPP) a PLUS. CNPP are în vedere în activitatea sa rezultatele Platformei România 100 și Moțiunea Programatică a președintelui PLUS, Dacian Cioloș, „Proiectul meu este România”.

Documentul integral al PLUS

Iată câteva dintre mai importante măsuri urgente propuse de PLUS în domenii – cheie precum administrație, stat de drept, economie, educație, sănătate, politică externă, social, cercetare, economie, cultură, mediu, agricultură, turism, digitalizare, așa cum apar ele în documentul programatic consultat de G4Media.ro:

A: Reforma constituțională, justiția independentă și statul de drept

1. Reformă constituțională

Echilibrarea raportului dintre puterea executivă și cea legislativă prin introducerea a două noi cazuri de dizolvare a Parlamentului: obligatoriu, cazul în care demiterea președintelui, inițiată de Parlament, este respinsă de către cetățeni prin referendum și, opțional, în situația adoptării unei moțiuni de cenzură și ca urmare a consultării liderilor grupurilor parlamentare.

  • Reducerea numărului de parlamentari, prin modificarea legislației electorale.
  • Diferențierea atribuțiilor celor două camere ale Parlamentului.
  • Modificarea modului de desemnare a arbitrilor – CCR și Avocatul Poporului – pentru profesionalizarea și depolitizarea ambelor instituții:

• Pentru CCR, 3 judecători constituționali vor fi desemnați de către colegiul de conducere al ÎCCJ, 3 judecători vor fi desemnați de către camerele reunite ale Parlamentului, iar ceilalți 3 judecători vor fi desemnați de către președinte. O etapă obligatorie în desemnarea celor 9 judecători va fi obținerea unui aviz favorabil din partea unei comisii de specialiști instituită de către Consiliul Superior al Magistraturii.
• Propunerea pentru funcția de Avocat al Poporului va fi realizată de către președintele României, supusă spre avizarea unei comisii de specialiștii instituită de către Consiliul Superior al Magistraturii și, în final, aprobată de către Parlament

2. Reformă electorală

Vot uninominal în două tururi pentru primari și președinți de Consiliu Județean – organizarea unui al doilea tur de scrutin dacă niciunul dintre candidații pentru aceste funcții nu obține 50% din voturi în primul tur de scrutin.

Permanentizarea votului extins pentru diaspora prin amendarea legislației electorale pentru a extinde toate voturile la care diaspora are acces (prezidențiale, parlamentare, europarlamentare) la 3 zile și vot prin corespondență.

Creșterea numărului de deputați și senatori pentru diaspora, proporțional cu numărul de români cu domiciliul stabil în străinătate, contrabalansat de scăderea numărului de parlamentari din țară

3. Reforma administrației

Un guvern mai suplu: reforma administrației centrale prin reducerea numărului de ministere în urma clarificării, standardizării și raționalizării mandatelor și obiectivelor instituțiilor centrale.

Auditarea externă a tuturor agențiilor guvernamentale și a structurilor din subordinea și coordonarea administrației publice centrale.

Reașezarea funcțiilor publice de conducere prin actualizarea indicatorilor de performanță și a fișelor de post pentru întreaga administrație centrală. Scoaterea la concurs în primul an a tuturor posturilor de conducere din administrația centrală, cu proceduri de recrutare și selecție standardizate, transparente, pe bază de merit.

4. Reforma Justiției

Revenirea de urgență asupra modificărilor votate de majoritatea PSD-ALDE cu privire la Codul Penal, Codul de Procedură Penală și Legile Justiției, incluzând desființarea secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, actualmente un instrument politic de intimidare a magistraților, și reforma modului de desemnare a conducerilor Parchetului General, DNA și DIICOT, în mod absolut independent de factorul politic.

Demararea urgentă a proceselor de modernizare, digitalizare și eficientizare a sistemului și procesului de justiție pentru eficiență sporită în oferirea serviciului public de justiție, în slujba cetățeanului.

B. Educația

Măsuri urgente

1. Siguranța elevilor
Intervenția de urgență asupra tuturor școlilor care funcționează în spații neconforme din punct de vedere sanitar sau al siguranței la incendiu si cutremur (peste 3.000 de unități școlare inventariate și expertizate de Banca Mondială care se află în această situație).

Suplimentarea fondurilor pentru asigurarea transportului în siguranță pentru toți elevii aflați la distanță de unitățile de învățământ.

Dezvoltarea programului „Educație pentru sănătate” pe parcursul anilor de învățământ primar și gimnazial.

2. Depolitizarea educației

Reluarea concursurilor naționale pentru directorii de școli și licee început în guvernarea tehnocrată, în 2016, pe criterii de merit și competență.

Reorganizarea inspectoratelor școlare și eliminarea factorului politic din ocuparea funcțiilor de conducere din inspectorate.

Implementarea mecanismului de guvernanță intitulat „Școala autonomă“ pentru unitățile școlare care îndeplinesc condițiile de competențe și resurse la nivel local, cu descentralizarea următoarelor funcții: angajarea resursei umane și evaluarea cadrelor didactice; acordarea gradației de merit/salariu de merit/stimulente materiale, gestionarea fondurilor financiare, numirea managerului de instituție.

3. Creșterea calității actului pedagogic

Demararea unui program național de formare continuă a cadrelor didactice pentru învățământul preuniversitar prin pregătirea a peste 10 000 de formatori (Casa Corpului Didactic, ONG-uri și companii partenere) și implementarea sa începând cu primul an de guvernare.

Demararea unui program național de reabilitare a statutului și a prestigiului cadrului didactic implicat în educația din România și promovarea continuă în cadrul universităților a carierei pedagogice de învățământ preuniversitar și universitar.

Demararea unui proces de actualizare a programei educaționale, inclusiv pentru învățământul vocațional, la standarde europene

C. Sănătate

Infrastructură de sănătate:

Inventarierea urgentă a unităților medicale care funcționează în condiții insalubre sau care pun în pericol siguranța cetățenilor și demararea procedurilor de achiziții pentru renovarea lor.

Finalizarea celor 3 spitale regionale (Cluj, Iași, Craiova) a căror pregătire alături de Banca Europeană de Investiții a fost demarată în 2016 și pregătirea construirii unui spital regional în București.

Reorganizarea unităţilor spitaliceşti neperformante în centre ambulatorii multifuncţionale sau spitale de recuperare şi îngrijiri pe termen lung.

Demararea unui Program Național de Modernizare a Infrastructurii din Sănătate pe 10 ani, cu finanțare din fonduri europene, de la bugetul de stat și din fonduri private, în colaborare cu instituții financiare internaționale (Banca Mondială, Banca Europeană de Investiții și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare).

Asigurarea de urgență a disponibilității tuturor medicamentelor esențiale și a celor fără înlocuitor prin reintroducerea în legislație a Listei Medicamentelor Esențiale a Organizației Mondiale a Sănătății, limitarea exportului paralel și a practicilor din sistem care duc la lipsa medicamentelor din spitale și farmacii, și demararea de Achiziții centralizate pentru medicamente la nivel național.

Depolitizare și profesionalizare: Definirea și implementarea unui set de reguli drastice pentru siguranța pacientului, cu zero toleranță pentru corupție și neglijență care pot pune viața pacienților în pericol, în paralel cu creșterea pedepselor pentru orice act de corupție în domeniul sănătății.

Implementarea de mecanisme moderne de transparentizare, supraveghere și eliminare a practicilor corupte din domeniile achizițiilor, a autorizațiilor și a actului medical. Depolitizarea și profesionalizarea ANMDMR, CNAS, a departamentului pentru Politica Medicamentului din Ministerul Sănătății și a Inspecției Sanitare.

D. Social

1. Garanția pentru copii în situații de risc și vulnerabilitate

Realizarea registrului copiilor în situație de risc, la nivelul comunității, și intervenție timpurie pentru prevenirea separării de familie și a abandonului școlar.

Înființarea și, după caz, extinderea serviciilor integrate (social, educație, sănătate) pentru familiile cu copii în situație de risc, cu resurse financiare dedicate pentru intervenții de urgență și deblocarea accesului la oportunități de muncă și învățare.

Extinderea programului-pilot lansat în 2016, masă caldă în școli, care să asigure gratuit masa tuturor copiilor din registrul copiilor în situații de risc și a căror familii au venituri scăzute și cu prețuri subvenționate cu alocație de hrană pentru toți copiii.

Demararea unui program de interes național pentru gravide și nou-născuți, în primele 1000 de zile de viață, cu monitorizare medicală și susținere cu resursele necesare pentru o nutriție și o siguranță asigurate mamei și copilului (kitul pentru nou-născuți).

2. Combaterea excluziunii de la servicii publice sociale și socio-educaționale

3. Înființarea unui centru național de inovare socială care să analizeze soluțiile dezvoltate de ONG-uri, grupuri civice, autorități publice (inclusiv locale) și să creeze propuneri de scalare a programelor, să faciliteze schimbul de bune practici și analiza comparativă cost-beneficiu a intervențiilor

E. Energie

Prioritizarea achizițiilor de automobile electrice, hibride și cele pe combustibili alternativi (CNG/ LNG).

Adoptarea unui Pachet de măsuri urgente pentru reducerea poluării în cele mai afectate orașe, inclusiv programe naționale și locale de înverzire urbană, în corelare cu reformele PLUS de planificare urbană

Redefinirea noțiunii de „client vulnerabil” și introducerea celei de „sărăcie energetică” în așa fel încât acestea să reflecte complexitatea reală a fenomenelor cu care se confruntă peste 20% din populație.

Finalizarea gazoductului BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria), interconectarea cu Republica Moldova (RMD) prin continuarea conductei Ungheni – Iaşi, conexiunea BRUA cu Serbia, urgentarea proiectului AGRI, primul proiect de transport al gazelor naturale lichefiate (GNL) al României

Abrogarea imediată a OUG 114/2018 și adoptarea de urgență a unui nou act normativ pentru asigurarea predictibilității pentru atragerea de investiții și dezvoltarea sectorului energetic prin continuarea liberalizării prețurilor, cu protecția adecvată a consumatorilor casnici vulnerabili.

F. Politică fiscal-bugetară

Trecerea treptată spre politici fiscal-bugetare corelate cu ciclul economic și luarea de măsuri de reechilibrare a bugetului și apropiere de Obiectivele pe Termen Mediu (MTO)

Depolitizarea ANAF, astfel încât să existe continuitate și experiență profesională indiferent de guvernarea la nivel național. Demararea unui program național care să faciliteze conformarea voluntară, generând premisele necesare pentru atingerea unui nivel superior de colectare a veniturilor bugetare.

Optimizarea achizițiilor publice: reforma SEAP, introducerea listelor negre, centralizarea achizițiilor-cadru pentru bunuri și servicii de bază necesare administrației

Regândirea și chiar desființarea programelor de cheltuieli realizate arbitrar și fără prioritizare și fundamentare (ex: PNDL), precum și generalizarea bugetării pe bază de performanță.

Consolidarea Pilonului 2 de pensii și eliminarea pensiilor speciale nejustificate

Educație și inovație digitală: Alcătuirea unei strategii naționale pentru tehnologiile viitorului (inteligență artificială și blockchain)

G: Politică externă

Orientare strategică: Demararea de demersuri diplomatice și de politică externă la nivel înalt care să valorifice rolul crescut pe care România îl poate juca în construcția UE și în relația UE-SUA, prin aprofundarea și consolidarea direcțiilor de politică externă strategice ale României: apartenența la și integrarea în Uniunea Europeană, parteneriatul strategic cu SUA, și apartenența la NATO

Stabilirea unui cadru strategic de cooperare cu Marea Britanie după Brexit, aliniat cu cadrul general de cooperare pe care-l va adopta UE cu fostul său stat-membru, oferind cetățenilor britanici aceleași facilități de care se vor bucura și cetățenii români care au ales sau vor alege să studieze ori să muncească în Marea Britanie.

Reformarea corpului diplomatic și consular român și a Ministerului Afacerilor Externe, prin actualizarea metodologiei de concurs, îmbunătățirea metodologiei de promovare și evaluarea performanței diplomaților români în baza unor criterii clare de competență și profesionalism.

H: Politică europeană

Modificarea legii afacerilor europene (373/2013):
• pentru a operaționaliza noua guvernanță a afacerilor europene;
• pentru a modifica sistemul de nominalizări în funcții publice europene în special în ceea ce privește nominalizarea comisarului român care trebuie să țină cont de rezultatul alegerilor europene;
• pentru a institui un Discurs anual al prim-ministrului în care va fi prezentat un Program anual de priorități al Guvernului în afacerile europene care va fi dezbătut cu societatea civilă, cu europarlamentarii români și cu alți actori interesați.

Share