home CORUPTIE, POLITICA CCR a declarat neconstituţionale două ordonanţe date de Tudorel Toader

CCR a declarat neconstituţionale două ordonanţe date de Tudorel Toader

Share

Mai multe articole din Legea nr. 304/2004, privind organizarea judiciară, sunt neconstituţionale, a decis CCR. Articolele privesc atribuţiile Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie, cunoscută drept Secţia Specială.

Prin urmare, Secţia Specială (SIIJ) nu mai poate retrage căile de atac deja formulate în faţa instanţei. Însă Secţia Specială s-a folosit deja de această atribuţie neconstituţională pentru a retrage apelurile DNA în cazul celebrulor penali Sebastian Ghiţă, Viorel Hrebenciuc, Ioan Adam şi Tudor Chiuariu.

Un alt articol declarat neconstituţional priveşte poziţia procurorului-şef al Secţiei Speciale, care nu poate fi considerat mereu procuror ierarhic superior.

Pe de altă parte, CCR a respins marţi mai multe excepţii privind aceste operaţionalizarea acestei structuri de parchet.

„Pentru a pronunţa soluţia de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate referitoare la textele mai sus redate, Curtea a reţinut încălcarea prevederilor constituţionale cuprinse în art.1 alin.(5) referitor la claritatea şi previzibilitatea legii, precum şi în art.131 alin.(1) şi în art.132 alin.(1) cu referire la principiul legalităţii şi controlului ierarhic în virtutea cărora funcţionează Ministerul Public,” precizează CCR.

Cu privire la dispoziţiile art.88 indice 1 alin.(6) din Legea nr.304/2004, Curtea a reţinut că definirea procurorului-sef al S.I.I.J. că „procuror ierarhic superior” în toate cazurile şi cu privire la toate aspectele procedurale pe care le implica urmărirea penală a infracţiunilor de competenta Secţiei înlătura regimul juridic corespunzător statutului de procuror ierarhic superior al procurorilor cu funcţii de conducere din cadrul S.I.I.J., lipsind de efecte juridice calitatea de procuror-sef adjunct al secţiei sau de procuror-sef al unei structuri din interiorul secţiei (birou/serviciu).

În ceea ce priveşte stabilirea calităţii de procuror ierarhic superior „inclusiv în cazul soluţiilor dispuse anterior operaţionalizării acesteia”, Curtea a constatat că noţiunea de „procuror ierarhic superior” vizează întotdeauna poziţia într-o ierarhie, determinată prin raportare la o anumită structura organizatorică şi nicidecum prin raportare la „soluţiile dispuse” în cauzele înregistrate pe rolul unui anumit parchet.

„Modul deficitar în care legiuitorul reglementează o situaţie tranzitorie încalca principiul controlului ierarhic, întrucât stabileşte în competenţa procurorului-sef al S.I.I.J. controlul asupra activităţii unor procurori din afara acestei secţii cu privire la actele dispuse de aceştia în cauzele care ulterior au fost transferate în competenţa S.I.I.J.

Cu privire la dispoziţiile art.88 indice 8 alin.(1) lit.d) din Legea nr.304/2004, prin modul de reglementare a competenţei S.I.I.J. referitoare la promovarea şi retragerea căilor de atac, rezultă că această secţie, evaluând legalitatea şi temeinicia hotărârii judecătoreşti pronunţate, exercita, implicit, un control asupra activităţii procurorului de şedinţă.

Dispoziţiile legale criticate atribuie S.I.I.J. un statut special, preeminent faţă de celelalte structuri de parchet din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Secţia Judiciară) şi, totodată, o poziţie supraordonată în ierarhia Ministerului Public, cu încălcarea art.132 din Constituţie, care consacră principiul controlului ierarhic în cadrul acestei autorităţi publice,” explica CCR.

Înalta Curte a sesizat CCR cu modificările aduse de coaliţia PSD-ALDE în cazul Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, dar mai ales prin modificările făcute de două ordonanţe de urgenţă: OUG nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie şi OUG nr.7/2019 de modificare a legilor Justiţiei. Este vorba de două ordonanţe de urgenţă promovate de fostul ministru al Justiţiei, Tudorel Toader, şi adoptate de fostul premier Viorica Dancila.

Articolul 88^8: Atribuţiile Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie sunt următoarele:

d) exercitarea şi retragerea căilor de atac în cauzele de competenta Secţiei, inclusiv în cauzele aflate pe rolul instanţelor sau soluţionate definitiv anterior operaţionalizării acesteia potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.

În prezent, pe rolul Curţii de Justiţie a UE se afla un număr de 4 cauze în care au fost formulate 7 întrebări preliminare vizând interpretarea dreptului Uniunii Europene raportat la o serie de aspecte referitoare la Secţia Specială.

Înfiinţarea acesteia a fost criticată de mai multe organisme internaţionale, de asociaţiile de magistrate şi de societatea civilă.

În plus, Ministerul Justiţiei a pus în dezbatere publică un proiect de lege de desfiinţare a Secţiei Speciale.

Share