home MASS MEDIA Cât de moartă este presa scrisă?

Cât de moartă este presa scrisă?

Share

La puţin timp după lansarea paginii de Facebook a website-ului nostru, confratele Tudor Călin Zarojanu a lansat o provocare majoră. Ea ar putea fi sintetizată şi prin întrebarea din titlu.

Din păcate, încercând să sincronizăm o astfel de discuţie cu Ziua Mondială a Libertăţii Presei (3 mai) am constatat ca în fiecare an că această zi cade inexorabil într-un moment când societatea românească este căzută într-o letargie quasitotală, de data aceasta mai mare decât oricând: ne pregătim de Sfintele Sărbători Pascale, suntem în Vinerea Mare, iar aceasta după 1 Mai (zi liberă), 2 mai şi 3 mai (declarate şi ele zile libere de către Cabinetul Ponta).

Poate că de aceea totuşi insistăm: dorim ca, în transgresia dintre mititeii de 1 Mai şi ouăle şi mielul de Sfintele Paşti, jurnaliştii să reacţioneze.

Îi rugăm să se pronunţe pe acest subiect pe Mihnea Măruţă, Adrian Halpert, Tiberiu Lovin, Petrişor Obae, Laurenţiu Ciocăzanu, Robert Turcescu, Andreea Pora, Andi Laslău, Dan Tăpălagă, Mircea Marian, Silviu Sergiu, precum şi pe orice alt jurnalist independent ce doreşte să o facă.

Noi o vom face mai jos, pornind de la întrebările şi chestiunile puse pe tapet de Zarojanu, evidenţiate mai jos cu aldine.

Credem că presa scrisă nu este moartă deloc, ba chiar are viitor, unul complementar cu cel al presei online, cu care trebuie să se completeze şi ale cărei avantaje trebuie să le folosească.

Ironia face că deşteptarea interesului pentru soarta presei la ziarişti se manifestă public în multe cazuri când jurnaliştii sunt într-un fel sau altul licenţiaţi de organele de presă pentru care lucrează.

1. Este moartea presei scrise o fatalitate, doar o consecinţă a crizei generale, a scăderii puterii de cumpărare şi, pe de altă parte, a răspândirii Internetului?
Credem că nu putem vorbi despre moartea presei scrise. Aceasta, în termeni de fitness, se va “subția” în continuare, dar nu va dispărea. Există şi alte cauze, precum intervenţia politicului şi economicului asupra jurnalistului.

Aşa cum am mai explicat anterior, una dintre cele mai perverse cauze este folosirea crizei, de către publisherii dominaţi de diferite tipuri de mafioţi ai mediului politico-economic, ca oportunitate pentru a se debarasa de jurnaliştii competenţi şi incomozi, care fac diferenţa la un organ de presă.

2. Este ireversibilă mutarea interesului publicului dinspre anchetele, reportajele şi interviurile anilor ’90 spre cancanurile, scandalurile fără substanţă şi stupidele “dezbateri” politice de azi?
Publisherii despre care pomeneam anterior înlocuiesc jurnalistul excepţional, cu înclinaţie spre investigaţia de presă, cu roboţi funcţionali de birou, antrenaţi să facă muncă de regularitate.

Astfel, conţinutul media al publicaţiei scade valoric, organul de presă scade valoric și el şi intră într-o spirală a crizei şi mai mare. În prezent, motorul principalelor investigaţii de presă care se fac în mass-media românească este politic. 

Jurnaliştii cinstiţi care fac anchete de presă sunt consideraţi pe nedrept de multe ori, din această cauză, vectori de acţiune ai unor factori politici. Există două modalităţi de lucru pe investigaţia de presă politizată.

Prima a fost dezvăluită de jurnalistul Stelian Negrea, în cazul Trustului Intact. Ea nu are ca scop aflarea adevărului, ci şantajul de presă şi controlul politic.

A doua este practicată azi de câteva organe de presă. Are ca scop aflarea adevărului, folosește toate metodele investigației de presă, dar numai în acele cazuri în care aflarea adevărului se suprapune peste interesul politic al finanţatorului anchetei de presă / organului de presă.

3. Primul lucru pe care ar trebui să-l facă ziarele care se mai tipăresc, dacă nu vor să dispară, este să ofere exclusivităţi pe print: articole tari, pe care le poţi găsi numai pe hârtie, nu şi pe site. Care sunt al doilea lucru, al treilea şi al patrulea (întrebările ne aparţin)?
Al doilea: Publisherii serioşi trebuie să fie pregătiţi acum să piardă bani pentru a câştiga bani în viitor. În vremuri de criză investeşti în viitor, aşteptând timpuri de prosperitate pentru viitoare profituri mari.

Al doilea: Un marketing profesionist, care să insufle credibilitate consumatorilor de spaţii de publicitate şi o politică pas-cu-pas şi de-la-mic-la-mare, în câştigarea clienţilor, duce inevitabil, în timp, la succes.

Trebuie răbdare multă, bună credinţă, seriozitate, încredere şi profesionişti în contractări. Atenţie: există două tipuri mari de specialişti în contractare de publicitate: unii care nu aduc contracte şi consumă bani de salariu, făcând din vorbe publisherul şi alţii care aduc cu adevărat bani publisherului.

Al treilea: Viitorul este al internalizării difuzării de presă. Publisherul ştie cel mai bine cum să gestioneze relaţia exemplare tipărite – exemplare vândute şi are tot interesul să facă o difuzare profesionistă, pentru că altfel pierderile îi aparţin tot lui.

Dar acestea toate sunt atributul marilor trusturi de presă, pentru că presupun o investiţie substanţială, lucru în timp, nervi şi oameni competenţi. Dacă publicaţia este una cu arie de răspândire naţională, investiţia şi logistica aferentă sunt şi mai mari.

Al patrulea: Publisherul şi jurnaliştii trebuie să găsească o cale de mijloc, astfel încât primii să înţeleagă că nu pot să-şi sleiască forţa de muncă angajată, prin flămânzire şi fugărire inumană pe teren de la opt dimineaţa până la zece seara, iar ziariştii să asimileze următorul motto:

“Va trebui să muncim mult, mult mai mult pentru mult, mult mai puţin”

Acestea sunt condiţiile. Cumplite dar, realist vorbind, nimic nu este pierdut pentru presa de calitate. Discuţia despre unde este locul sindicatelor jurnaliştilor şi care va fi rolul legislaţiei muncii în astfel de condiţii dure poate fi făcută separat.

Citeşte şi
Poliţia Constanța a solicitat unei publicații locale să dezvăluie identitatea unei surse, care le-a trimis
Federaţia FAIR-MediaSind, singura organizaţie reprezentativă la nivel de sector cultură şi mass-media, conform sentinţei TMB
Deputatul PNL Ben-Oni Ardelean i-a făcut nesimțiți si tupeiști pe jurnaliștii care au vrut să
După trei ani de scădere, numărul violenţelor împotriva jurnaliştilor a crescut din nou în 2018.
Primăria liberalului Nicolae Robu a blocat toate conturile jurnalistului civic Mălin Bot şi ale membrilor
Patronul postului Realitatea TV, Cozmin Gușă, a declarat că Rareș Bogdan, realizatorul emisiunii ”Jocuri de
Corina Crețu și-a acuzat pe Facebook propriul partid, PSD, că direcționează către presă ”sume incredibile”
FIJ (Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor) a reacţionat dur la agresarea şi baterea jurnaliştilor în timpul
Apare în arenă politicianul frenetic Şerban Mihăilescu a.k.a. Micky Şpagă. Aceasta este o nouă stenogramă
În prima stenogramă, protagonist este Adrian Năstase. Aici se vede una dintre bolile pe care
Share