Băsescu joacă la mai multe capete

Share

Ca orice jucător de cărţi al politicii, Traian Băsescu pune mize la mai multe capete, dacă este nevoie şi la 32. Dacă a spus că PSD singur nu va da un preşedinte în anul 2014, nu trebuie să înţelegem că el consideră că împreună cu PNL PSD are şanse mai mari, ci că are alte şanse, structurate altfel pe electorat, indiferent ce le susură el la ureche adversarilor politici.

Vulpoiul acesta joacă riţi-piţi politic cu liderii USL, iar aceştia ştiu foarte bine acest lucru şi efectiv nu au ce să facă, pentru că nu ştiu atâta carte de politică precum Preşedintele. Indiferent ce fac, iau măciuci grele în cap.

Fiecare variantă de evoluţie a vieţii politice în anul 2014 are pentru dreapta politică românească avantajele şi dezavantajele ei. Fiara politică rasată Traian Băsescu va angrena politicienii Dreptei (dacă aceştia vor înţelege jocul şi vor intra în el) astfel încât să aducă beneficii politice cât mai mari cu putinţă.

Varianta 1. USL nu se rupe

Ce-i unește pe liderii USL e mai puternic decât ce îi desparte. Războiul contra statului de drept, spre exemplu, poate fi un magnet extrem de puternic. Varianta 1 are avantajul că în anul 2014 vinovații pentru criza în curs de agravare vor putea fi identificați mai ușor, altfel PNL în Opoziție, cu sau fără Crin, o va face pe Harap Alb călare pe Mercedes SLK halind jăratec galben-albastru.

Şansele Opoziţiei de a da un preşedinte ar creşte cu cât USL, rămasă la putere ca acum, face mai multe prostii şi criza economică e mai mare – pe de o parte, iar Opoziţia reuşeşte unindu-se să readucă electoratul specific la urne la finalul anului viitor.

Varianta 2. USL se rupe. PNL rămâne izolat pe scena politică

background Tendinţele liderilor şi baronilor PSD sunt, evident, să acapareze tot. Pe de o parte, miza naţională e controlul Justiţiei, pe de altă parte, miza naţională localizată este controlul bugetelor rezultate în urma regionalizării, pe care Cabinetul Ponta şi-ar asuma răspunderea. Credeţi că PSD-istul Ion Cindrea de la Sibiu este dispus să-i lase judeţul liberalului Klaus Johannis? Haida-de! Situaţia e identică peste tot în ţară. E vorba despre bani grei. Aceştia pot justifica destul tendinţele de rupere a USL de către PSD, frustrat că nu poate acapara toate resursele băneşti, pe care acum trebuie să le împartă într-o coaliţie care a dus la o supermajoritate ce nu şi-a atins scopurile: legiferarea controlului Justiţiei şi Constituţia modificată contra statului de drept. Pe zi ce trece, această majoritate se transformă progresiv, dintr-un atu, într-un lest politic şi bănesc.

Aşadar, undeva înainte sau după ausvaisul oficial pe regionalizare, USL se rupe. Crin Antonescu, în pofida frustrărilor liberalilor – care pierd osul în teritoriu, ieşind de la guvernare, rămâne cumva preşedinte. E puţin probabil ca forţele de dreapta să accepte să conlucreze cu un PNL condus de Crin.

Semnale oficiale sunt deja la nivelul PDL, PNŢCD, Forţei Civice şi PMP. PNL este astfel tocat politic între stânga şi dreapta şi scade electoral. Întrebarea este: cum se vor împărţi voturile în această situație între Stânga şi Dreapta? Apoi: va reuşi Dreapta (unită, altă soluţie nu există, dar fără PNL), să magnetizeze electoratul specific destul cât să dea preşedintele?

Varianta 3. USL se rupe. PNL trece de partea Opoziţiei

background Simulatorii de putere de meserie PSD au reușit să dea o mare lovitură Dreptei după anul 2006 – 2007, când practic au captat, prin corupere, PNL, transformându-l într-o pocitanie diformă, care cu greu mai aminteşte de partidul din 1997, spre exemplu. Fără PNL de partea sa şi cultura urii contra lui Traian Băsescu, PSD ar fi obţinut un rezultat mult mai slab.

Dacă USL se rupe şi gaşca lui Crin este ejectată din fruntea PNL, un Partid Naţional Liberal clătinându-se pe picioare ca omul beat ar putea, încet-încet, să fie dezintoxicat de pesedită şi să redevină ce a fost, probabil şi cu ajutorul binefăcător al DNA, care l-ar mai curăţa de unii corupţi. Dihotomia stânga-dreapta ar folosi mult electoratului şi ar putea însănătoşi, în timp, mediul politic şi mediul public românesc.

Cel mai comestibil candidat PNL la candidatură pentru Prezidenţiale, pentru un caucus în interiorul Dreptei, este Călin Popescu-Tăriceanu, odată febleţea noastră (înainte să ajungă premier şi să-şi rupă piciorul – i-au pus ceva atunci în ghips). Dar să ne gândim în ce fel ar fi consiliat de Băsescu un candidat al Dreptei ca Tăriceanu.

Nici nu ne mai referim la starea continuă de conflict dintre cei doi, de când “Tări” era premier, amintim numai grozăviile pe care le-a spus în Parlament, în alocuţiunea sa din timpul loviturii de stat, “ponderatul”, “democratul şi “proeuropeanul” Tăriceanu. Ţi se face pielea zbârci.

În toate cele trei versiuni ale evoluţiei situaţiei, preşedintele Traian Băsescu, care este liderul de facto al Opoziţiei, va folosi avantajele poziţiei sale, combinându-le cu cele ale conjuncturii politice (pentru că fiecare dintre cele trei versiuni are avantaje şi dezavantaje, pe care dintre politicienii noştri cel mai bine ştie să le folosească Băsescu), trântind toroipane grele-n capetele liderilor stângii reacţionare.

Share