home ECONOMIE Umbrele finanțelor publice

Umbrele finanțelor publice

Share

În România, de regulă, statul şi instituțiile sale consideră a priori sectorul privat ca fiind un infractor, prin definiție interesat numai de fraudă fiscală şi de transferul profiturilor în afară. Umbrele finanţelor publice eclipsează luminile.

Umbrele finanţelor. Asalt asupra mediului privat

Începând cu anul 2017, asistăm la un asalt în crescendo asupra sectorului privat, din multiple direcții (guvern şi BNR) şi focalizat atât pe amplificarea acuzațiilor standard de fraudă fiscală generalizată şi planificare fiscală agresivă a multinaționalelor, cât şi pe viabilitatea financiară şi managementul sectorului privat deținut de capitalul autohton, care ar fi mult mai puțin performant decât sectorul de stat şi statul însuși.

Iohannis: Guvernul mai are bani de salarii şi pensii până la sfârşitul anului?

Pentru sectorul privat, instituțiile statului român au solicitări care de cele mai mute ori au impact economic major asupra agenților economici. Ele utilizează, ca mijloc de colectare cu orice preț de resurse financiare, un sistem feudal de solidaritate a contribuabililor – acestea sunt unele dintre umbrele finanţelor publice, pentru țintele fiscale propuse ca în urmă cu trei patru-secole, în ceea ce privește transparența şi coerența contabilității publice şi administrarea resurselor financiare.

Execuția bugetului general consolidat (BGC) pe primele două luni ale anului 2018 pune în evidenţă deteriorarea semnificativă a finanțelor publice, determinată de creșterea mai rapidă a cheltuielilor curente faţă de veniturile curente, astfel încât soldul activității curente a BGC este negativ pentru prima oară în ultimii opt ani. Acest deficit a mai fost înregistrat în anii 2009 – 2010.

Umbrele finanţelor publice. De la surplus la deficit

Trecerea de la surplus la deficit a soldului activității curente, respectiv o rată de modificare nominală de -114% în 2018, faţă de 2017, este datorată creșterii cheltuielilor, la o rată nominală mai mare decât a veniturilor curente, în 2018, faţă de 2017, respectiv +32% la cheltuieli, faţă de +6,6% la venituri (din care veniturile fiscale +4,2%).

Sunt rate semnificative de creștere, în 2018 faţă de 2017, la toate capitolele de cheltuieli, inclusiv la transferurile către administrațiile publice şi la asistenţă socială (alta decât cele incluse la activitatea de asigurări sociale).

Din punct de vedere al veniturilor, principalii contributori la creșterea veniturilor curente sunt impozitele pe venit, profit şi câștigurile de capital, cu 2,8%, dar unde impozitul pe profit are o rată de -5,6%, în timp ce impozitul pe venit nu a crescut în termeni nominali deloc.

Lipsesc elemente de control

În ceea ce privește veniturile din impozitele indirecte, acestea au crescut cu 4,1%, în special prin creșterea încasărilor din TVA cu 7,8%, în termeni nominali, dar pentru care nu avem elementul de control dat de publicarea încasărilor brute şi rambursărilor de TVA pentru aceeași perioadă.

Soldul activității de asigurări sociale a BGC (venituri, contribuții şi cheltuieli legate de pensii, servicii sanitare şi șomaj) arată, pe primele două luni ale anului 2018, o echilibrare (fără subvenții de la bugetul de stat sau de la cele locale).

Adică un sold pozitiv de +0,01 miliarde de lei, faţă de un deficit -1,66 miliarde de lei în 2017, datorită creșterii mai rapide a veniturilor din contribuțiile de asigurări sociale în primele două luni ale anului 2018, faţă de aceeași perioadă din 2017, cu 23%, faţă de o creștere a cheltuielilor de numai 10,6%, în termeni nominali.

Date

Soldul de operare al BGC (suma dintre soldul activității curente şi soldul activității de asigurări sociale) s-a redus în termeni nominali cu 123,4%, în primele două luni din 2018, faţă de aceeași perioadă din 2017, respectiv de la +2,34 miliarde de lei în 2017, la -0,55 miliarde de lei în 2018, în principal din cauza reducerii surplusului curent al BGC cu 114% (tabelul nr. 1).

umbrele finanţelor

Eşec la emisia de titluri de stat din ianuarie 2018

Pe fondul deficitului operațiunilor de capital, care creşte cu 441% în 20

 

18 faţă de 2017, şi a unui buget aproximativ echilibrat în operațiunile cu fonduri europene, surplusul BGC înainte de operațiunile financiare este de -3,51 miliarde de lei, în primele două luni din 2018, faţă de 2,2 miliarde de lei, în aceeași perioadă din anul 2017.

În final, în baza unei cheltuieli cu dobânzile de 1,97 miliarde de lei, în primele două luni din anul 2018, cu 9,6% mai mare faţă de aceeași perioadă din 2017, soldul BGC pe primele două luni din 2018 este -5.34 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o reducere de 1,48%, în termeni nominali, de la +0,4 miliarde de lei, în aceeași perioadă din 2017, conform Ministerului Finanțelor Publice.

În ianuarie 2018, guvernul a rambursat 5,11 miliarde de lei la datoria publică internă (tabelul nr. 2), întrucât, faţă de o datorie scadentă în această lună de 8,53 miliarde de lei, reprezentând titluri de stat la scadenţă, nu a reușit să emită titluri de stat decât în sumă de 3,42 miliarde de lei.

umbrele finanţelor

Finanţare netransparentă

Din punctul de vedere al coerenţei reprezentării corecte şi transparente a cheltuielilor publice, suma de 5,11 miliarde de lei ar fi trebuit înregistrată la rambursări de credite la bugetul de stat.

Aici însă atingem alt aspect: cel al finanțării netransparente a deficitului BGC, şi anume împrumuturile din surplusul Trezoreriei Statului. În consecință, avem două explicații privind înregistrarea rambursării de credite în cheltuielile BGC.

Explicaţii posibile

În primul caz, în care argumentația se bazează pe faptul că, la consolidare, împrumuturile din surplusul contului Trezoreriei Statului sunt considerate tranzacții interne ale BGC şi, ca urmare, ele sunt eliminate din BGC final, nu se susține, întrucât în acest caz, pentru a putea fi deduse în procesul de consolidare printr-o operațiune cu semn invers, ar fi trebuit înregistrată la rambursări de credite suma de 5,11 miliarde de lei.

În al doilea caz, suma de 5,11 miliarde de lei trebuia înregistrată ca atare, chiar dacă era finanțată din surplusul contului Trezoreriei Statului. Singurul caz în care sumele rambursate nu apar la capitolul cheltuieli e numai când sunt refinanțate integral şi nu au impact pe fluxul de numerar. În acest context, de facto, deficitul BGC pe primele două luni din 2018 este de 10.59 miliarde de lei, respectiv cu 2768% mai mare decât în 2017.

Confuzie

Confuzia întreținută de guverne cu privire la acest aspect are legătură cu diferența dintre datoria publică, conform ESA 2010, şi datoria publică, conform standardelor interne, care este de aproximativ 56,6 miliarde de lei la sfârșitul lunii noiembrie 2018. Diferenţa reprezintă în cea mai mare parte împrumuturile din surplusul Trezoreriei.

La acest punct, există două neconcordanțe semnificative în prezentarea coerentă şi completă a situației financiare a statului român (ca în cazul firmelor private): diferențe între raportarea Ministerului Finanțelor Publice privind datoria publică finanțată din împrumuturile de CGTS şi cea inclusă în situația financiară anuală a Trezoreriei, aprobată prin HG, aşa cum arată datele din Tabelul nr. 3.

umbrele finanţelor

Diferența dintre soldul disponibilităților Contului Trezoreriei Statului, prevăzut în situațiile financiare auditate ale BNR, şi soldul contului de disponibilități ale Trezoreriei Statului, prevăzut în situațiile financiare anuale aprobate prin Hotărâre de Guvern, publicat în Monitorul Oficial, este așa cum se arată în tabelul nr.4.

umbrele finanţelor

Discrepanţe majore

Ambele situații reflectă discrepanțe majore în raportarea coerentă şi completă a situaţiei financiare a statului român şi, în același timp, acestea reprezintă acțiuni premeditate de a ascunde modul de formare a acestor disponibilități şi, mai ales, a modului lor de gestionare.

Dacă instituțiile statului român ar fi găsit o asemenea abordare la o societate comercială din sectorul privat, cu capital autohton sau străin, ar fi acuzat-o de fraudă, spălare de bani şi, evident, ar fi sesizat instituții precum DNA, DIICOT etc..

Însă în cazul Guvernului Curtea de Conturi este lipsită de acțiune şi în nici un raport nu prezintă situația financiară completă şi coerentă a statului român. Este adevărat că disponibilitățile CTGS de la BNR sunt formate din împrumuturi (programul MTN a plecat de la o valoare maximă de 8 miliarde de euro şi a ajuns la 27 de miliarde de euro, cu un net emis de cca. 21 de miliarde de euro în șase ani) şi reprezintă aproape o treime din valoarea rezervei valutare a României.

Repezi la mână

Aceasta explică şi rapiditatea cu care, după rambursarea din ianuarie 2018, statul român s-a împrumutat cu două miliarde de euro, pe 1 februarie 2018, fără măcar a schimba prospectul de ofertă din octombrie 2017.

Oricum, gestiunea datoriei publice este plină de neprevăzut şi provizorat, întrucât, conform BNR, serviciul datoriei publice externe pe anul 2017 a fost revizuit sau corectat după 11 luni cu 1.129,5 milioane de euro, fără nici o explicație pentru modificări de o asemenea amplitudine, cum se arată în tabelul nr. 5.

umbrele finanţelor

Provizorat perpetuu

În România, plățile care sunt făcute din contul general al Trezoreriei Statului sunt provizorii, întrucât scadenţele sunt, dar în același timp nu sunt, urmând a fi confirmate în viitor şi o parte dintre plăți rambursate debitorului, întrucât serviciul datoriei nu depinde de anumite evenimente din piață.

Evident, nu știm care piață şi care evenimente, întrucât singurele evenimente legate de serviciul datoriei sunt plata dobânzii şi rambursarea principalului. În plus, în luna ianuarie, datoria publică externă a României s-a redus cu dublul serviciului datoriei publice, publicat de BNR în comunicatul din 16 martie a.c..

Date provizorii

Soldul datoriei publice externe este de 33,534 miliarde de euro, la 31 decembrie 2017, respectiv 32,024 miliarde de euro, la 31 ianuarie 2018, cu un serviciu al datoriei, în ianuarie 2018, de 233 de milioane de euro şi cu o diferență neexplicată de 277 de milioane de euro. Evident, toate datele sunt provizorii.

Dacă o societate comercială ar acționa ca statul român, ar fi în faliment de mult şi acționarii şi administratorii ei ar fi urmăriți penal pentru bancrută frauduloasă şi rambursarea prejudiciului, ceea ce evident nu este cazul pentru funcționarii statului român.

Citeşte şi
Avocatul fiscalist Gabriel Biriş a declarat pentru Starea Presei că Ministerul Finanţelor nu-şi face treaba
~Fenechiu, agent de influenta in Afacerea Palas~AFACEREA RODIPET Bani la finantarea crimei organizate~Basescu: fara populism!~FMI:
Băsescu i-ar fi cerut primarului Sectorului 3 Liviu Negoiţă să candideze la preşedinţia PDL, urmând
EvZ: Ce îi aşteaptă pe români în 2011 "Guvernul amână grosul restructurărilor pentru acest an.
Dupa SOV, intre doua audieri, e randul lui Dan Voiculescu sa se ceara la interviu,
După ce am dezvăluit că omul de afaceri Cătălin Chelu este „săgeata“ lui Sorin Ovidiu
"Cazul în care sunt implicaţi Fătuloiu şi afaceristul Cătălin Chelu se ramifică într-o serie de
O-nfiorare a batut Internetul ieri. Fara sa postez nimic pe website de cinci zile, am
Preşedintele României Klaus Iohannis a ieşit în declaraţiile de presă cele mai dure şi consistente,
Creșterea PIB-ului real a continuat și în 2017, determinată de creșterea consumului privat, impulsionat la
Share