Una dintre greselile gramaticale foarte frecvente care se face in presa de astazi este punerea virgulelor in exces, acolo unde trebuie si acolo unde ni se pare noua ca trebuie. De exemplu, inainte si dupa complementul circumstantial de timp, cand acesta este dupa predicat.
Complementul circumstantial nu se desparte de predicat cu virgula decat facultativ, atunci cand se afla in fata predicatului, pentru sublinierea importantei circumstantialitatii in sine:
Astazi, scriu despre greseli de gramatica in saraca presa romana.
Dar nu intotdeauna. Uneori, accentuarea prin despartirea cu virgula nu este necesara:
Astazi scriu din nou despre greseli de gramatica in saraca presa romana.
Cand este dupa predicat, circumstantialul nu se pune intre virgule:
Deputatul PDL Mihail Boldea a declarat marti ca a depus o plangere penala[…]
De altfel: nici un complement, nici circumstantialele, nici oricare dintre celelalte tipuri de complement, nu se despart de predicat prin virgula, cu exceptia pomenita anterior: in fata predicatului, facultativ, circumstantialele.
Cotidianul nu face exceptie, asa cum se vede urmand acest link, dar si in print-screen-ul dat, facand aceasta greseala gramaticala. Ce, ba, tu esti mai destept? – voi fi intrebat de catre managementurile reunite ale organelor de presa clasice, precum EvZ, Cotidianul, Adevarul sau Gandul.
Stimate managementuri, in acest moment, in Romania, presa ofera produse subculturale pentru proli si inca nu au inceput sa apara produse culturale pentru stratus, pentru ca acesta este plin si el de agramati.
Raspunsul meu, ca sa revin, este simplu: nu, nu sunt mai destept, dar prin clasele V-VIII, cand se cam invata gramatica limbii romane, tata m-a pilotat elegant, din umbra, terminand cu o sesiune prelungita de analize gramaticale dupa “Amintiri din copilarie”, inainte de Treapta I.
Acest fapt se petrecea la finalul anilor ’70, cand aparatul de partid decisese ca este bine ca in scoli sa se formeze oameni care sa stie mai putin umanioare, ca sa fie mai putin culti, ca sa nu aiba repere intelectuale, ca sa fie mai supusi. Politica aceasta, intr-un fel sau altul, a continuat pana azi.
Acesti oameni, ca si copii lor, iesiti din sistemul nostru de 
invatamant acultural, care cunoaste destul de sumar aceste lucruri lipsite de importanta practica, din care nu se face bani, precum ortografia, ortoepia, sintaxa si morfologia, s-au inserat intr-a societatii romanesti vascularizatie.
Azi sunt si in presa, inclusiv in conducerile publicatiilor precum “Cotidianul”. Ion Cristoiu marturiseste inca din anul 2004, iar noi vedem ca are dreptate: Cornel Nistorescu nu stie gramatica.
Altfel nu ar permite o asemenea gafa in ziarul pe care, asa cum arata Tibi Lovin, l-a transformat in blogul sau.
Ca si altii face la fel, iar astfel greseala, prin repetitie, regula devine, ba chiar ordin de serviciu, pentru nerespectarea caruia poti intra in colimatorul “managementului” – nu ma intereseaza. Sunt propriul meu manager.