home POLITICA Raportul MCV arată cu degetul spre Parlamentul României

Raportul MCV arată cu degetul spre Parlamentul României

Share

Comisia Europeană a publicat raportul MCV pentru România pe anul 2017. Documentul arată că reformele în Justiţie au încetinit în acest an. De asemenea, că raporturile dintre puterile statului sunt afectate de tensiunile dintre ele.

CE arată că progresele din lupta anti-corupţie au fost puse sub semnul întrebării. Acest lucru s-a întâmplat din cauza unor evenimente ca lansarea OUG 13. Comisia arată că monitorizarea va continua şi anul următor. Un nou raport este anunţat pentru finalul anului 2018.

Raportul MCV aminteşte de OUG 13

Totul, în pofida angajamentului asumat de Guvern de a încerca finalizarea MCV cât mai curând posibil. Progresele referitoare la abordarea recomandărilor din ianuarie 2017 au fost afectate de situația politică.

download Raportul tehnic

În nouă luni de la raportul din ianuarie 2017, în România s-au succedat două guverne. Tensiunile crescânde dintre puterile statului (Parlament, Guvern și Sistemul Judiciar) au îngreunat tot mai mult cooperarea dintre acestea.

download Raportul MCV

Progresele și rezultatele bune pe care instituțiile judiciare au continuat să le înregistreze în lupta împotriva corupției au fost în mare parte puse sub semnul întrebării de evenimente ca OUG 13.. Măsurile au fost contestate prin proteste pe scară largă în întreaga țară.

Raportul MCV: Modificarea Legilor Justiţiei e criticată de întreg Sistemul Judiciar

O altă controversă: revizuirea Legilor Justiției, începând cu sfârșitul lunii august. Atunci a fost consultat Consiliul Superior al Magistraturii. Acesta a respins de două ori proiectele de modificări, identificând provocări precum afectarea independenței Sistemului Judiciar.

Președintele României și societatea civilă au exprimat, de asemenea, preocupări. A fost emisă și o petiție, prin care se solicită respectarea avizului emis de Consiliul Superior al Magistraturii. Aceasta a fost semnată de o majoritate a magistraților din România.

Modificările vizau rolul Inspecției Judiciare și răspunderea personală a magistraților. De asemenea, numirea procurorilor de rang înalt. Aspectele afectează independența sistemului judiciar. Raportul MCV notează puternica reacţie negativă a actorilor Sistemului Judiciar.

Raportul MCV

Comisia intenționează, către sfârșitul anului 2018, să publice un nou raport privind progresele înregistrate și este pregătită să acorde asistență suplimentară pentru a ajuta România să pună în aplicare recomandările restante în vederea consolidării ireversibilității progreselor și pentru a pune astfel capăt mecanismului

 

Citeşte doar ceea ce merita. Urmăreşte-ne şi pe Facebook.

Raportul MCV recomandă adoptarea unor decizii rapide cu privire la toate cazurile nesoluţionate referitoare la parlamentari, care fac obiectul unei hotărâri definitive în materie de integritate. În raport se arată că sunt şase cazuri de parlamentari care sunt încă în funcţii, deşi există fie decizii definitive în instanţă care le interzic să ocupe mai ocupe timp de trei ani o funcţie publică, fie o decizie neconstata a Agenţiei Naţionale de Integritate.

Oficialii europeni recomandă şefilor Parlamentului să anunţe un caldendar pentru luarea unei decizii. “Măsurile luate de Parlament în legătură cu aceste șase cazuri ar permite realizarea de progrese rapide cu privire la această recomandare”, se arată în raportul MCV.

“Rapoarte privind MCV succesive au subliniat întârzieri și incoerențe în aplicarea de sancțiuni pentru parlamentarii considerați a fi incompatibili sau în conflict de interese ca urmare a unei hotărâri judecătorești definitive cu privire la un raport elaborat de Agenția Națională de Integritate. Prin urmare, Comisia recomandase Parlamentului să dea dovadă de transparență în procesul său decizional cu privire la acțiunile întreprinse în urma hotărârilor definitive și irevocabile având ca obiect incompatibilități, conflicte de interese și averi ilicite pronunțate împotriva membrilor săi. Comisia a primit informații cu privire la procedurile aplicabile și cu privire la caracterul public al dezbaterilor parlamentare, dar nu a fost încă informată dacă au avut loc dezbateri sau au fost pronunțate efectiv hotărâri cu privire la cazurile pendinte.

Deși normele și procedurile din Parlament privind aplicarea de sancțiuni par să fie clare, Agenția Națională de Integritate a semnalat că există trei cazuri pendinte referitoare la parlamentari cu privire la care nu au fost încă executate hotărârile definitive în materie de integritate emise de instanțele judecătorești în 2017. Nu este clar dacă există termene limită pentru Parlament de a pune în aplicare sancțiunile. De asemenea, există alte trei cazuri de parlamentari ale căror mandate au fost confirmate în urma alegerilor de la sfârșitul anului 2016, în ciuda faptului că aceștia fac obiectul unei interdicții de a ocupa o funcție eligibilă timp de trei ani, ca urmare a unei hotărâri judecătorești definitive. Agenția Națională de Integritate a informat Parlamentul în februarie 2017, dar Parlamentul nu a luat încă măsuri pentru a soluționa aceste trei cazuri.

Printre măsurile concrete prin care s-ar pune în practică transparența propusă în recomandare s-ar număra, de exemplu, recunoașterea publică de către Președintele camerei respective a Parlamentului a primirii hotărârii judecătorești definitive (sau a unui raport al Agenției Naționale de Integritate care nu a fost contestat în instanță), anunțarea unui calendar pentru luarea unei decizii și informarea publicului și a Agenției Naționale de Integritate după încheierea procesului de adoptare a deciziei. Măsurile luate de Parlament în legătură cu aceste șase cazuri ar permite realizarea de progrese rapide cu privire la această recomandare. Pe baza unei analize a recomandărilor 8 și 9, Comisia consideră că, în ansamblu, România a realizat progrese semnificative în ceea ce privește obiectivul de referință nr.

Adoptarea unor decizii rapide cu privire la toate cazurile nesoluționate referitoare la parlamentari care fac obiectul unei hotărâri definitive în materie de integritate ar permite realizarea unor progrese rapide în ceea ce privește obiectivul de referință nr. 2”

Steluța Cătăniciu (deputat ALDE), Ion Sorin Roman ( deputat PSD), Matei Suciu (deputat PSD), Sorin Marciu (senator PSD), Cornel Resmeriță (senator PSD) şi Emanoil Savin (senator PSD) sunt parlamentarii pentru care Agenția Națională de Integritate (ANI) a cerut, fără succes, încetarea mandatelor în urma unor decizii definitive privind incompatibilitatea sau conflictul de interese. Steluţa Cataniciu, Român Ioan Sorin şi Sorin Marciu au fost validaţi deşi aveau interdicţie. Pentru Matei Suciu, Cornel Suciu şi Emanoil Savin, ANI a cerut pe parcursul anului 2017 aplicarea sancţiunilor.

Comisia Europeană mai arăta în raportul MCV că sunt necesare “eforturi suplimentare” şi în ce priveşte recomandarea numărul 10, şi anume “adoptarea unor criterii obiective pentru luarea și motivarea deciziilor de ridicare a imunității parlamentarilor pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție”.

Raportul MCV menţionează faptul că anul acesta Parlamentul a respins trei cereri de ridicare a imunităţii în cazul unor parlamentari vizaţi de anchete DNA. Comisia îşi reiterează recomandarea către Parlament de a solicita asistență Comisiei de la Veneția și GRECO, care sunt în măsură să ofere o expertiză valoroasă referitoare la practicile în acest domeniu.

 

Citeşte şi
Raportul MCV pentru România pe anul 2017 critică România pentru excesele politicienilor săi corupţi. În
Raportul MCV privind România a fost publicat miercuri de Comisia Europeană. Prim-vicepreşedintele CE, Frans Timmermans,
"Hai, bă, că mi-e foame. Votăm la două sau la patru
~CNA, asteptata sa mute pentru calmarea vuvuyelelor de presa~acestea au ajuns pana si in Raportul
Tudor Chiuariu in numele USL: "E trist că magistraţii au ajuns batjocura unor politruci ca
În fine, se poate spune fără putinţă de tăgadă că avem Opoziţie. PNL cere demisia
Statele Unite ale Americii trebuie să aibă încredere în Parlamentul României. Acesta urmărește "să consolideze
A fost publicată opinia separată redactată de Livia Stanciu, judecător CCR. Livia Stanciu afirmă că
Laura Codruţa Kovesi ar putea fi obligată să se prezinte la Parlament, după o decizie
Preşedintele Klaus Iohannis a ieşit în sfârşit public în forţă şi a spus public lucruri
Share