StareaPresei.ro

Ministrul Tineretului si Sportului Monica Iacob Ridzi si-a prezentat demisia, sustinand ca alianta conjuncturala dintre PSD-PNL doreste prelungirea scandalului si nu ca acesta sa ajunga la o consecinta rapid, pentru a se rezolva intr-un fel.

Demnitarul, asumandu-si “toata responsabilitatea politica”, si-a prezentat demisia din functie, depunandu-o deja la cabinetului premierului Emil Boc.

Surse din interiorul MTS imi declarasera, imediat dupa demisia lui Ridzi, ca favoritul la functia de ministru al Tineretului si Sporturilor ar fi fost Octavian Bellu.

UPDATE: Comentatorul Anonim de sub postare are dreptate. In acel moment, existau trei variante:
1. Octavian Bellu ministru, care are o imagine excelenta, mai ales dupa ce si-a dat demisia din functia de secretar de stat in MTS. Depinde insa si care sunt dedesubturile acestei demisii. Foarte alunecos, Bellu nu a explicat clar despre ce este vorba, marginindu-se la critici de ordin general la adresa felului cum este gestionat sistemul.

O astfel de numire ar putea fi in logica tipica PD-L, care de mai multe ori a numit oameni cel putin aparent apolitici, apropiati cumva, intr-un fel sau altul, de Traian Basescu, avantajul fiind credibilitatea crescuta a succesorului si micsorarea riscului PD-L de a-si expune periclitatilor electorale un nou membru de partid.

O astfel de mutare ar duce insa la erodarea imaginii lui Bellu, daca accepta. Si daca este gurul managementului ministerial, in conditiile actuale are foarte multe posibilitati sa se faca de ras, intr-un minister aflat in plin scandal;

2. numirea unui om de partid, membru PD-L, care este, in acest moment, Sorina Luminita Placinta, senator PD-L, despre care aflam ca ar urma sa depuna juramantul chiar in aceasta seara. SI aceasta este o versiune de lucru buna pentru PD-L, dupa principiul “noi ne-am asumat gestionarea acestui minister si cooperam pentru lamurirea neclaritatilor” (din scandalul de gestionare a banilor de catre Ridzi);

3. Desfiintarea MTS, idee de guerilla electorala din arsenalul companionilor de guvernare de la PSD, care in schimb nu se gandesc deloc sa renunte, la paritate, si ei la un minister.

Ideea in sine a desfiintarii MTS este corecta, ca si aceea a desfiintarii Ministerului Turismului, din punctul meu de vedere. Acestea nu au fost niciodata ministere, asa cum nici vechiul MTS nu a fost mai mult decat ceea ce este si acum: un conglomerat de trei agentii, coordonate de un demnitar cu rang de ministru.

Defapt, intreaga structura guvernamentala ar trebuie sa fie mult simplificata, iar aceasta nu numai la nivelul ministerelor, ci si la cel al agentiilor direct subordonate Guvernului, dar si la cel al agentiilor din ministere, care formeaza o pletora haotica si consumatoare de bugete in devalmasie.

Defapt, aici este practicata o mare ipocrizie, si din partea politicienilor PSD, si din partea mass-media, care-i lasa pe acestia sa transmita false mesaje politice, cu substrat electoral, conform carora in Executiv PSD duce greul, avand ministerele cu responsabilitate sociala.

In realitate, PSD s-a derobat, in plina criza economica, de responsabilitatea crizei, pregatindu-se sa critice PD-L pentru gestionarea crizei, preluand in schimb gestionarea ministerelor sociale.

Acest lucru le permite social-democratilor sa afirme, mai mult sau mai putin fatis: “noi suntem cei care avem grija de pensiile voastre, de ajutorul vostru de somaj etc.”, in timp ce isi critica partenerul de guvernare pentru ca, pasamite, nu i-ar pasa de astfel de lucruri.

Pe de alta parte, exact asa cum am explicat de la ungerea acestui Guvern, si anume inca de la alegerea portofoliilor de catre partide, PSD foloseste ministerele sociale pe post de presiune politica asupra partenerilor de guvernare, preocupati sa gestioneze o criza economica naucitoare.