Scurt istoric
Numele oraşului Tiraspol, de pe malul cestălalt al Nistrului, vine de la nominaţia istorică a fluviului, Tyras, aşa cum era dată în antichitate de Herodot, în “Istorii”, pe când varegii, străbunii ruşilor, nici nu plecaseră din nord-vestul continentului european, pentru că probabil nici nu existau ca seminţie.
Pe când regina Tyrageţiei şi a Massageţiei, Tomiris, fondatoarea oraşului Tomis (Constanţa), îi bătea pe perşii lui Cyrus (600 î.Chr. sau 576 î. Chr. – 530 î. Chr.), după ce acesta îi refuzase mâna şi îl luase prizonier pe fiul ei, Spargapeithes, varegii nu existau şi nu știau că peste un mileniu se vor gândi poate să se bată cu khazarii și să se stabilească la gurile Volgăi, pentru ca din amestecul lor cu alte neamuri să apară slavii de răsărit, numiţi ulterior ruşi.
Teritoriul dintre Nistru şi Bug (din care o mică fâşie, lipită strategic de Nistru, este Transnistria, un microstat terorist recunoscut numai de Rusia) era controlat în Evul Mediu de Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare şi Petru Rareş. Când domniţa Ruxandra s-a măritat cu fiul hatmanului Hmelniţki, Vasile Lupu i-a oferit ca zestre de nuntă mai multe moşii din Transnistria. Nelipite strategic de Nistru.
Datele recensământului transnistrean din 1989
Moldoveni / români: 39.9%
Ucrainieni: 28.3%
Ruşi: 25.5%
Bulgari: 1.8%
Găgăuzi: 0.8%
Alte etnii: 3.7%
Secole, teritoriul nostru de dincolo de Nistru a fost prădat de tătari, turci, ruşi, cazaci zaporojeni, polonezi şi lituanieni. Majoritatea românilor nici nu mai cunosc istoria, să-şi dea seama că, istoric, el ne aparţine.
Hoardele de zaporojeni prădau satele, după decăderea statului moldovenesc, post-Petru Rareş. Cazacii erau folosiţi şi ca mercenari, de către pretendenţii la tronul Sucevei. Aceasta nu îndreptăţeşte Kievul să pretindă Transnistria. Nici Moscova.
Ruşii au ajuns la Nistru pe timpul lui Petru I, ce a încheiat un tratat cu Dimitrie Cantemir, prin care ţarul se obliga să respecte hotarele Moldovei istorice, cu tot cu Transnistria de azi. Ruşii nu le-au respectat niciodată.
Ţarul Petru I însuşi a fost cel care a imprimat ruşilor doctrina multiseculară a necesităţii expansiunii lor spre vest şi spre sud. Din acel moment, popoarele care le-au stat în cale au avut mari probleme şi în primul rând românii, unicul neam neslav din regiune dintre aceste popoare (la vest), până la unguri.
Singura soluţie cu ruşii, în întreaga lor istorie, ca să le câştigi respectul, este să te baţi cu ei (în diferite feluri, nu neapărat să încingi un război) şi să te impui. Un bun exemplu în acest sens sunt turcii.
Acum, ruşii îi curtează pe aceştia ca să şi-i facă aliaţi, iar când nu reuşesc îi destabilizează, după modelul manifestaţiilor teroriste din ianuarie – februarie 2012 din România (vezi ce se întâmplă în Piaţa Taksim). Altfel, dacă nu te respectă, ruşii te calcă în picioare.
Timpul prezent
Aflat în vizită oficială la Chişinău, preşedintele Traian Băsescu a fost întâmpinat în capitala Basarabiei cu două manifestaţii.
Una minusculă, adunată de conservele serviciilor secrete ruse şi de adepţii lui Voronin, grupate în jurul rusofonilor, ce scandau tipic “Ruşinie! Ruşinie”, iar alta mare, importantă, a adepţilor unirii Basarabiei cu România.
Şeful statului românesc de dincoace de Prut a afirmat la Chişinău că aderarea R. Moldova la UE va fi “o reîntâlnire” a celor două ţări, aşa cum a fost după Marea Unire de la 1918.
Băsescu a reiterat apoi teza reunirii sub umbrela UE:
“UE e locul în care ne vom reîntâlni, unde vom fi din nou împreună, cum am fost după marea Unire. UE este locul în care frontierele dispar, în care toţi circulăm de la unul la celălalt, valorile fiecărui popor sunt valori ale UE, acolo unde de fapt toţi dobândim o nouă identitate, alături de cea originară, cea de cetăţeni europeni”
Aici începe partea interesantă. O tânără prezentă la întâlnirea lui Traian Băsescu cu societatea civilă a spus că i se pare prea mult de aşteptat pentru integrarea Republicii Moldova în UE, momentul estimat fiind abia peste 10 – 15 ani, aşa că…
“Să facem mai întâi unirea şi aşa ne integrăm şi în UE”
, iar preşedintele Băsescu a replicat:
“Domnişoară, cereţi-o şi o vom face!“
Afirmaţia preşedintelui a stârnit aplauzele participanţilor la întâlnire. Primarul Chișinăului, Dorin Chirtoacă, a afirmat că i-ar da lui Băsescu președinția Republicii Moldova:
“Îi dăm cetăţenia Republicii Moldova şi aşa catalizăm mai repede procesul de integrare europeană. Eu sunt gata. Jurământul aici se depune, la primărie. Eu sunt gata oricând“
Primarul a explicat că astfel preşedintele României poate “să continue munca împreună cu noi”. Chirtoacă a continuat:
“În calitate de Traian Băsescu, nu mai este nevoie de nici un fel de titlu oficial. Aici, lucrurile sunt clare pentru domnia-sa. Sunt convins că ar putea obţine orice poziţie în Republica Moldova, dacă şi-ar dori. (…) Dacă dânsul va dori, la modul serios, nu am nimic împotrivă. La câte cetăţenii au fost date de către România cetăţenilor R. Moldova, prin aceasta am avea o situaţie cum a fost cu Alexandru Ioan Cuza“
Atitudinea președintelui României Traian Băsescu este foarte interesantă. Aluzia la Alexandru Ioan Cuza în contextul discutării făţişe despre unire, la care Băsescu nu a reacţionat prin negarea similarităţii situaţiilor, duce cu gândul la divanurile ad-hoc, în urma cărora în ambele principate române, Moldova şi Ţara Românească, la Iaşi şi la Bucureşti, pe 5 ianuarie şi 24 ianuarie 1859, a fost ales acelaşi principe. Acesta a fost actul prin care s-a săvârşit de facto unirea celor două principate.
Băsescu a dat acum un semnal puternic, vorbind despre unirea de la 1918, dar şi replicându-i tinerei basarabence: “Cereţi-o (n.n.: unirea) şi o vom face!”.
Reacţia violentă, de-a dreptul ameninţătoare a ruşilor, la intenţiile uniriste ale românilor de pe cele două maluri ale Prutului, s-a vădit încă dinainte de această ieşire publică a lui Traian Băsescu, de la Chişinău. Aşadar, puţină…
Geopolitică
Este interesant de observat că ameninţările Moscovei au început imediat după întâlnirile de la Bucureşti Băsescu – Brennan (CIA) şi Băsescu – Patruşev (şeful comunităţii informatice ruse), de la jumătatea lunii trecute.
Atenţie la declaraţiile publice făcute de protagonişti după discuţii (care oricum sunt o variantă edulcorată a durităţii bănuite a discuţiilor avute). Nu ştim dacă în Capitală s-au înntâlnit şi Brenna cu Patruşev. Ar fi interesant de aflat dacă comunităţile informtive americană şi rusă au avut astfel un contact direct şi ce au discutat.
URLĂ TIRASPOLUL Aşadar, imediat după întrevederi, întâi a răcnit Tiraspolul, delimitându-şi frontiera de stat. Sunt nişte contrabandişti de stat acolo, care au rău de Marea de Azov de câte ori vine vorba despre statutul lor tulbure. Ceea ce trebuie să înțelegem este că, după cazul Ciprului, UE nu va mai greşi a doua oară, internalizându-şi un conflict militar şi geopolitic mocnit.
AMENINŢAREA MOSCOVEI Apoi au urmat amenințările aşa-zisului analist militar Igor Korotcenko, într-un interviu pentru Vocea Rusiei, pe 8 iulie.
INTOXICAREA MOSCOVITĂ 1 O săptămână mai târziu, pe 15 iulie, tot Vocea Rusiei lansa o intoxicare mediatică, în articolul “România se întoarce spre Est”, ocazionat de vizitele lui Titus Corlâţean la Moscova şi Victor Ponta la Beijing. Este ca şi cum, dacă vara foarte mulţi români se duc la mare, ar însemna că tuturor a început să le placă urbea lui Radu Mazăre. Colectivul de autori semnat “Valentin Mândrăşescu” concluziona:
“Schimbările tectonice în politica românească nu au cum să se petreacă peste noapte, însă direcţia este deja stabilită“
… adică cap-compas spre Est.
INTOXICAREA MOSCOVITĂ 2 Ieri, Vocea Rusiei titra, despre vizita lui Băsescu la Chişinău: Bucureşti – Chişinău: Cuvinte calde şi aşteptări deşarte. Semnificativ pentru ceea ce încearcă să inducă oficina Kremlinului este că se sprijină pe surse îndoielnice.
Vocea Rusiei susține în articolul menţionat că “opoziţia de la Chişinău şi unii analişti politici sunt de părere că vizita lui Traian Băsescu nu va contribui cu nimic la dezvoltarea relaţiilor dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană“.
Vizita lui Băsescu ar fi fost marcată de scandal. Nu toţi se bucură de prezenţa acestuia la Chişinău. Unul dintre cei ce nu se bucură este marele politician rus moldovan Vladimir Voronin, care “a fost aplaudat furtunos de membrii formaţiunii sale“, după ce a spus:
“Cine l-a invitat în Republica Moldova pe acest Băsescu, care în România este un nimeni? El nu recunoaşte naţiunea moldovenească şi limba moldovenească. Puteţi să vă dezbrăcaţi şi de pantaloni (sic!), să vă aşezaţi jos şi să bateţi cu ce vreţi. Nu văd niciun sens ca această persoană, care nu se ştie dacă este trează sau beată, să vină la noi“
Vocea Rusiei citează apoi din spusele liderului unui obscur Partid al Patrioților Moldovei, Garbuz. Carevasăzică, sunt condiţii, susţine oficina, să conchidem că “experţii sunt unanimi”:
“(…) actuala vizită a preşedintelui român nu va da nimic: nici unirea Republicii Moldova cu România, nici perspective clare de aderare la Uniunea Europeană“
Carevasăzică, conchidem şi noi: ne apropiem de un moment încărcat cu oportunitatea şi contextul favorabil unirii Basarabiei cu România.