StareaPresei.ro

Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind a prezentat, la întâlnirea Preşedintelui Senatului, Mircea Geoană, cu liderii confederaţiilor sindicale din România, situaţia gravă în care se află angajaţii celei mai mari agenţii de presă din ţară, Agenţia Naţională de Presă AGERPRES, din cauza abuzurilor comise de către conducerea interimară a instituţiei.

single-unsingle

De asemenea, un dosar cuprinzând dovezile acestor abuzuri a fost înregistrat şi la cabinetul Robertei Anastase, Preşedintele Camerei Deputaţilor.

În acest context, FRJ MediaSind solicită Comisiilor de specialitate ale Parlamentului

să nu aprobe Raportul anual de activitate al ANP AGERPRES pentru anul 2010 până când o comisie parlamentară nu va ancheta modul în care administraţia condusă de directorul general interimar al agenţiei, Ioan Roşca, a folosit banii publici;

oportunitatea transferării de către Consiliul Director a sumei de 1 milion lei de la rubrica “Cheltuieli cu personalul” la rubrica „Bunuri şi servicii”; presiunile editoriale ale directorului general al ANP AGERPRES, Ioan Roşca, asupra unor jurnalişti ai agenţiei;

hărţuirea membrilor de sindicat şi a persoanelor care nu s-au subordonat unor ordine discreţionare ale directorului general;

dinamitarea dialogului social în cadrul agenţiei prin înlăturarea panourilor de afişaj ale sindicatului reprezentativ, distrugerea adreselor de comunicare ale organizaţiei către membrii săi, încălcarea Contractului Colectiv de Muncă din Mass-media, a CCM la nivel de ANP AGERPRES şi a Regulamentului Intern;

promovarea unui climat conflictual între angajaţii instituţiei, denigrarea celor care au avut curajul să se împotrivească unor decizii arbitrare, imixtiune în activitatea sindicală prin împiedicarea dreptului sindicatului de a-şi apăra membrii etc.

Menţionăm că până în prezent pe rolul instanţelor de judecată se află mai multe procese intentate de Sindicatul Jurnaliştilor Profesionişti din ANP AGERPRES împotriva conducerii, precum şi două plângeri penale.

În continuare, vă prezentăm sesizarea transmisă Parlamentului României, Federaţiei Europene a Jurnaliştilor şi Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România.

CĂTRE: Parlamentul României, membrilor Comisiilor pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă a Camerei Deputaţilor şi Senatului

CC. Federaţia Europeană a Jurnaliştilor

Confederaţia Sindicatelor Democratice din România

Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind a luat act de sesizările primite din partea unor membri ai sindicatului semnatar al Contractului Colectiv de Muncă din Agenţia Naţională de Presă AGERPRES privind abuzurile comise de către conducerea instituţiei împotriva propriilor angajaţi.

Potrivit acestora, din cauza situaţiei de interimat în care se află directorul general al agenţiei, Ioan Mihai Roşca, care datează încă din anul 2008, legislaţia a fost încălcată frecvent în cea mai mare agenţie de presă din ţară.

Directorul general, împreună cu câţiva directori din subordine, sunt acuzaţi că au instaurat un climat de dictatură în instituţie, că au intervenit brutal în politica editorială, că au hărţuit profesional mai mulţi angajaţi care s-au opus abuzurilor, că au folosit fondurile agenţiei în mod discreţionar, tratând Agenţia Naţională de Presă ca pe propria moşie.

Din aceste motive, pe rolul instanţei de judecată se află mai multe procese intentate împotriva modului abuziv în care această conducere consideră să-şi trateze propriii angajaţi, precum şi plângeri penale pentru hărţuire profesională, sindicală şi fals intelectual.

De asemenea, din informaţiile primite la federaţie, rezultă că au fost făcute mai multe sesizări referitoare la aceste abuzuri la instituţiile abilitate de lege, dar, până în prezent, nimeni nu a luat vreo măsură.

Având în vedere aceste grave acuzaţii, FRJ MediaSind solicită comisiilor de specialitate ale Parlamentului

să ancheteze modul în care administraţia condusă de directorul general interimar al ANP AGERPRES, Ioan Roşca, a folosit banii publici;

oportunitatea transferării de către Consiliul Director, a sumei de 1 milion lei de la rubrica “Cheltuieli cu personalul” la rubrica „Bunuri şi servicii”; presiunile editoriale ale directorului general al ANP AGERPRES, Ioan Roşca, asupra unor jurnalişti ai agenţiei;

hărţuirea membrilor de sindicat şi a persoanelor care nu s-au subordonat unor ordine discreţionare ale directorului general;

dinamitarea dialogului social în cadrul agenţiei prin înlăturarea panourilor de afişaj ale sindicatului reprezentativ, distrugerea adreselor de comunicare ale organizaţiei către membrii săi, încălcarea Contractului Colectiv de Muncă din Mass-media, a CCM la nivel de ANP AGERPRES şi a Regulamentului Intern;

promovarea unui climat conflictual între angajaţii instituţiei, denigrarea celor care au avut curajul să se împotrivească unor decizii arbitrare, imixtiune în activitatea sindicală prin împiedicarea dreptului sindicatului de a-şi apăra membrii;

reorganizări nejustificate pentru debarasarea de persoane incomode conducerii.

Cauza majoră a neregulilor din cadrul ANP AGERPRES este chiar Legea care îi reglementează activitatea, întrucât aceasta oferă o putere imensă directorului general.

Acesta, odată numit, dispune după bunu-i plac, asemeni unui baron, de moşia şi de supuşii săi. El este în drept să îşi aleagă, printr-un concurs pe care tot el îl organizează, adjuncţii, membrii Consiliului Director, şefii de redacţii şi direcţii, hotărând şi modul în care sunt distribuite fondurile.

Nici măcar Comisiile specializate ale Parlamentului nu sunt implicate în vreun fel în deciziile şi măsurile luate de Directorul General, unele sub protecţia deciziei Consiliului Director.

Astfel, mai mulţi angajaţi ai ANP AGERPRES ne-au semnalat o serie de abuzuri ale administraţiei, de la reorganizări la nivelul compartimentelor redacţionale şi a direcţiilor administrative până la concedieri nejustificate.

Scopul real a fost, de cele mai multe ori, debarasarea de persoanele devenite incomode directorului general şi înlocuirea acestora cu altele care îi sunt obediente.

Bătălia de la vârful conducerii afectează puternic munca redacţională, produce frământări şi divergenţe între salariaţi, perturbând activitatea agenţiei în ansamblu.

Unul dintre cele mai importante prejudicii aduse imaginii Agenţiei a fost neglijarea translaţiei buletinelor de ştiri. Sub pretextul lipsei de abonaţi, translaţia în limba franceză a fost desfiinţată, iar cea engleză a fost transferată în cadrul Redacţiei de ştiri externe.

Redacţia informaţiilor pentru străinătate, una dintre cele mai vechi şi importante redacţii ale agenţiei a fost, de asemenea, desfiinţată pe motiv că nu aducea venit.

Dar aceasta nu a avut niciodată acest scop. Marele „venit” produs de aceasta era prezenţa României în conştiinţa opiniei publice internaţionale, întrucât obiectivul natural, istoric al agenţiei naţionale de presă este, printre altele, şi cea de ambasador al imaginii României în lume.

În anul 2006, Consiliul Director al ANP AGERPRES a aprobat constituirea Redacţiei Multimedia – Monitorizare, redacţie care, prin obiectivele sale, prelua o parte dintre responsabilităţile ce puteau fi atribuite Redacţiei Documentare.

În fapt, scopul, dovedit ulterior, al creării acestei structuri administrative a fost numirea într-o funcţie de conducere a unei persoane agreate de către directorul general.

Prin această redacţie, agenţia deraiază de la atribuţiile fixate prin art.12 a Legii de organizare şi funcţionare a ANP AGERPRES şi plonjează în spaţiul societăţilor comerciale private.

Totodată, ea deturnează obiectul de activitate a aproape 40 de oameni în detrimentul redacţiilor de ştiri care au trebuit să-şi reducă numărul de redactori.

În plus, aceasta s-a dovedit a fi şi „producătoare” de pierderi. Potrivit Raportului AGERPRES pentru anul 2008, agenţia a plătit pentru „servicii media”, 85.000 lei, iar încasările la activitatea de monitorizare a Redacţiei multimedia-monitorizare s-au ridicat la doar 77.778 lei.

Hărţuiri profesionale împotriva propriilor angajaţi

Abuzurile nu se opresc însă aici. Cazul corespondentului AGERPRES la Viena, George Andrei, este revoltător. Administraţia Agenţiei a refuzat să plătească în timp util asigurarea de sănătate a acestuia, astfel încât boala de care suferea s-a agravat, devenind cronică.

În momentul în care George Andrei a solicitat concediu de odihnă pentru a face tratamentele necesare, administraţia a decis încetarea misiunii sub pretextul unor greşeli jurnalistice.

Hărţuirea Mariei Schifirneţ este un alt exemplu, cel mai recent, al manierei reprobabile în care administraţia agenţiei înţelege să îşi exercite puterea şi să limiteze dreptul la libera exprimare.

Directorul general a refuzat participarea publicistului-comentator Maria Schifirneţ, jurnalist profesionist cu o experienţă de 30 de ani în ANP AGERPRES, vicepreşedinte al Sindicatului Jurnaliştilor Profesionişti şi coordonator al Departamentului Presă Scrisă al Federaţiei Române a Jurnaliştilor MediaSind, la lucrările Sesiunii 100 a Organizaţiei Internaţionale a Muncii.

Menţionăm că deplasarea şi toate cheltuielile aferente pentru transmiterea lucărilor sesiunii 100 OIM au fost suportate de organizaţiile patronale care au transmis o invitaţie, în acest sens, persoanal dnei Maria Schifirneţ, pe care directorul general a catalogat-o ca deplasare inoportună.

Deoarece evenimentul era foarte important pentru a transmite materialele de la aceste lucrări, în cadrul cărora au luat cuvântul premierul rus, Vladimir Putin şi cancelarul german, Angela Merkel, dar şi alţi oficiali de stat, dna. Maria Schifirneţ a solicitat concediu de odihnă, concediu care a fost aprobat.

La acest important for, România a fost caz special, fiind discutate şi depuse mai multe petiţii privind nerespectarea normelor OIM la legislaţia muncii.

Nemulţumit că jurnalista a ajuns totuşi la Geneva, Ioan Roşca a decis pensionarea angajatei. Ordinul respectiv este însă lovit de nulitate, deoarece a fost emis în perioada concediului legal de odihnă pentru anul 2011, concediu pe care l-a solicitat pentru a transmite reportaje de la lucrările sesiunii 100 a Organizaţiei Internaţionale a Muncii.

Totodată, legislaţia interzice în mod absolut concedierea unui salariat lider de sindicat pentru motive ce nu ţin de persoana salariatului.

Nu în ultimul rând, dispoziţiile Contractului Colectiv de Muncă Unic din Mass-Media, precum şi ale Contractului Colectiv de Muncă din ANP AGERPRES stipulează că „nu se poate dispune concedierea salariatului pe perioada exercitării unei funcţii eligibile într-un organism sindical, cu excepţia situaţiei în care concedierea este dispusă pentru abatere disciplinară gravă sau pentru abateri disciplinare repetate săvârşite de acel salariat”.

De altfel, cele două cazuri prezentate nu sunt singulare. Mai multe persoane au fost nevoite să renunţe din cauza diverselor presiuni la calitatea de membru de sindicat.

Abuzuri în gestionarea fondurilor publice de către conducerea ANP AGERPRES

Nu în ultimul rând, mai multe acuzaţii primite din partea unor angajaţi şi foşti angajaţi semnalează grave abuzuri în gestionarea fondurilor publice.

Pentru a clarifica aceste acuzaţii, în data de 21.07.2011 am solicitat conducerii Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, conform prevederilor Legii nr. 544/2001 şi a prevederilor Contractului Colectiv de Muncă al ANP AGERPRES pentru perioada 2011-2013, să ne pună la dispoziţie următoarele informaţii de interes public:

1) Detalierea bunurilor şi a serviciilor pe care le au în vedere pentru achiziţionare în contul sumei de 1 milion lei, fonduri transferate de la rubrica “Cheltuieli cu personalul” la rubrica „Bunuri şi servicii” conform Adresei Nr. IIC/7/5-1616/20.06.2011 transmisă SJP;

2) Furnizarea Rapoartelor anuale centralizatoare ale achiziţiilor publice pentru perioada ianuarie 2006 – iulie 2011 care să conţină următoarele informaţii: a) valoarea şi durata contractului; b) bunul şi / sau serviciul achiziţionat; c) identitatea contractantului; d) modalitatea de atribuire;

3) Furnizarea ultimului Proces Verbal încheiat de ANP AGERPRES cu inspectorii Curţii de Conturi şi a Procesului Verbal încheiat cu Inspecţia Muncii, având în vedere faptul că, aşa cum rezultă din adresa Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale nr. 596/RM/6958/19.07.2011, Inspecţia Muncii a constatat mai multe abateri de la legislaţia muncii şi a dispus conducerii AGERPRES măsuri obligatorii, cu termene de realizare ferme stabilite de inspectorii de muncă, „iar nerespectarea lor, conform art.21 din Legea 108/1999, republicată, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 3.000 lei la 10.000 lei”.

4) Modalitatea de acordare şi numele persoanelor care au încasat comisioanele pentru contractele de prestări servicii media încheiate în perioada 2006-2011, în special contractele încheiate cu Senatul României şi cu Ministerul Afacerilor de Externe.

5) Suma anuală aflată la dispoziţia directorului general din fondul de premiere începând din iulie 2003 şi ponderea ei din totalul fondului pe agenţie, ţinând cont de faptul că angajaţii AGERPRES au cele mai mici salarii din mass – media, în jur de o sută de euro.

6) Valoarea cheltuielilor pentru activitatea de prestări servicii din contractul încheiat cu un SRL din Galaţi pentru efectuarea de traduceri, precum şi veniturile realizate în urma contractului de furnizare de ştiri pentru Ministerul Afacerilor Externe, întrucât în agenţie există un întreg departament cu profesionişti specializaţi în traducere din majoritatea limbilor de circulaţie internaţională.

7) Având în vedere unele sesizări primite la sediul SJP privind achiziţionarea unor bunuri care nu au legătură cu obiectul de activitate al ANP AGERPRES cum ar fi drujbe,greble, sape, capcane pentru cârtiţe, maşini de tuns iarba, aspirator de frunze, pomi, arbuşti, trandafiri, gazon etc., li s-a solicitat să precizeze numărul acestora, precum şi natura destinaţiei lor.

Având în vedere faptul că în “Programul de perfecţionare profesională a salariaţilor din AGERPRES în anul 2010”, document prezentat oficial în şedinţa Comisiei Paritare de către directorul de resurse umane, Marian Iordan, se prevede plata unei sume de 4000 lei pentru achitarea masteratului acestuia la Academia de Studii Economice, li s-a solicitat să precizeze dacă această sumă a fost virată instituţiei de învăţământ. Aceste explicaţii sunt importane deoarece angajatorul nu a respectat prevederile legislaţiei privind formarea profesională potrivit căreia, în termen de doi ani, fiecare angajat trebuia să urmeze o formă de pregătire profesională.

9) Prezentarea Procesului Verbal al şedinţei Consiliului Director al ANP AGERPRES din data de 14 07.2011, având în vedere că la această şedinţă directorul agenţiei, Ioan Roşca, împreună cu directorul de resurse umane, Marian Iordan, au încălcat dispoziţiile art. 218 alin. 2 din Legea 62/2011 a Dialogului Social care prevede: „Condiţionarea sau constrângerea, în orice mod, având ca scop limitarea exercitării atribuţiilor funcţiei membrilor aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.”

Prin faptul că administraţia nu a dat curs acestei solicitări, preferând să ofere un răspuns incomplet şi evaziv, apărarea drepturilor statutare ale angajaţilor ANP AGERPRES de către sindicat a fost prejudiciată.

Menţionăm că angajaţii ANP AGERPRES au cele mai mici salarii din mass-media, fiind singurii jurnalişti cărora nu li se aplică, în totalitate, prevederile Contractului Colectiv de Muncă Unic din Mass-media.

În acest sens, explicaţiile conducerii privind gestionarea fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru salarizarea acestora este importantă pentru menţinerea unor relaţii corecte şi profesionale în instituţie, precum şi pentru evitarea unor conflicte colective de muncă.

Din cauza acestui refuz, conducerea SJP a fost nevoită să acţioneze în instanţă administraţia ANP AGERPRES.

Dinamitarea relaţilor de muncă prin promovarea unui climat dictatorial

De asemenea, actuala conducere a încercat să dinamiteze şi pacea socială din instituţie prin nerespectarea legii şi a regulilor unui dialog social real, încercând să elimine dreptul sindicatului de a-şi informa şi apăra membrii de sindicat, motiv pentru care SJP a fost nevoit să înceapă demersurile pentru depunerea unei plângeri penale împotriva directorului general, Ioan Roşca şi a directorului resurse umane, Marian Iordan.

În consecinţă, vă rugăm să dispuneţi înfiinţarea unei Comisii de anchetă pentru a verifica şi constata următoarele:

- Modul în care administraţia condusă de directorul general interimar al ANP AGERPRES, Ioan Roşca, a folosit banii publici;

- Oportunitatea transferării de către Consiliul Director a sumei de 1 milion lei de la rubrica “Cheltuieli cu personalul” la rubrica „Bunuri şi servicii”, aşa cum rezultă şi din adresa nr. IIC/7/5-1616/20.06.2011 transmisă SJP;

- Presiunile editoriale ale Directorul General al ANP AGERPRES, Ioan Roşca, îndreptate împotriva unor jurnalişti ai agenţiei;

- Hărţuirea membrilor de sindicat şi a persoanelor care nu s-au subordonat unor ordine discreţionare ale directorului general;

- Dinamitarea dialogului social în cadrul agenţiei prin înlăturarea panourilor de afişaj ale sindicatului reprezentativ, distrugerea adreselor de comunicare ale organizaţiei către membrii săi;

- Încălcarea Contractului Colectiv de Muncă din Mass-media, a CCM la nivel de ANP AGERPRES şi a Regulamentului Intern;

- Promovarea unui climat conflictual între angajaţii instituţiei, denigrarea celor care au avut curajul să se împotrivească unor decizii arbitrare, imixtiune în activitatea sindicală prin împiedicarea dreptului sindicatului de a-şi apăra membrii etc.

FRJ MediaSind, împreună cu membrii săi, îşi exprimă disponibilitatea de a pune la dispoziţia Comisiei de anchetă şi alte documente necesare cercetărilor, precum şi depoziţiile unor martori, angajaţi şi foşti angajaţi ai instituţiei de presă.

Cu stimă,

Cristi Godinac, preşedinte FRJ MediaSind