home MASS MEDIA, REVISTA PRESEI Mediafax Grup afirmă că a folosit legal drepturile de autor

Mediafax Grup afirmă că a folosit legal drepturile de autor

Share

Mediafax Grup recuoaşte evaziunea fiscală cu drepturi de autor

Mediafax Group afirmă, într-un comunicat, că îşi va promova “cu vigoare în justiţie” punctul de vedere diferit de cel al procurorilor şi inspectorilor antifraudă, care încadrează drepturile de autor la evaziune fiscală.

Aceasta este esenţa scandalului din jurul Mediafax Grup: folosireaa contractelor de dreptutri e autor pentru evaziune fiscală mascată. Există două speţe distincte: evaziunea aceasta mascată şi spălarea de bani. Să revenim la evaziune.

Conform art. 9 din Legea nr. 8 pe 1996 a drepturilor de auto:

Art. 9. Nu pot beneficia de protectia legala a dreptului de autor urmatoarele:
a) ideile, teoriile, conceptele, descoperirile stiintifice, procedeele, metodele de functionare sau conceptele matematice ca atare si inventiile, continute intr-o opera, oricare ar fi modul de preluare, de scriere, de explicare sau de exprimare;
b) textele oficiale de natura politica, legislativa, administrativa, judiciara si traducerile oficiale ale acestora;
c) simbolurile oficiale ale statului, ale autoritatilor publice si ale organizatiilor, cum ar fi: stema, sigiliul, drapelul, emblema, blazonul, insigna, ecusonul si medalia;
d) mijloacele de plata;
e) stirile si informatiile de presa;
f) simplele fapte si date.

Conform art. 7 din acest text legal:

Art. 7. Constituie obiect al dreptului de autor operele originale de creatie intelectuala in domeniul literar, artistic sau stiintific, oricare ar fi modalitatea de creatie, modul sau forma de exprimare si independent de valoarea si destinatia lor, cum sunt::
a) scrierile literare si publicistice, conferintele, predicile, pledoariile, prelegerile si orice alte opere scrise sau orale, precum si programele pentru calculator;
b) operele stiintifice, scrise sau orale, cum ar fi: comunicarile, studiile, cursurile universitare, manualele scolare, proiectele si documentatiile stiintifice;
c) compozitiile muzicale cu sau fara text;
d) operele dramatice, dramatico-muzicale, operele coregrafice si pantomimele;
e) operele cinematografice, precum si orice alte opere audiovizuale;
f) operele fotografice, precum si orice alte opere exprimate printr-un procedeu analog fotografiei;
g) operele de arta grafica sau plastica, cum ar fi: operele de sculptura, pictura, gravura, litografie, arta monumentala, scenografie, tapiserie, ceramica, plastica sticlei si a metalului, desene, design, precum si alte opere de arta aplicata produselor destinate unei utilizari practice;
h) operele de arhitectura, inclusiv plansele, machetele si lucrarile grafice ce formeaza proiectele de arhitectura;
i) lucrarile plastice, hartile si desenele din domeniul topografiei, geografiei si stiintei in general.

Legea 8 din 1996 face precizări privind ce este contractul de dreptzrui de autor şi cum acţionează un contractat. Contractul de drepturi de autor este un contract comercial (pe Codul Civil) şi contractatul are o activitate ocazională şi ocazionată de îndeplinirea obiectului contractului (cel pe care l-am văzut descris la art. 7). Contractatul nu poate fi obligat de ccontractant să aibă un program zilnic de lucru, aşa cum stau lucrurile la contractul individual de muncă, ce se supune Codului Muncii şi, în cazul jurnaliştilor, Contractului Colectiv de Muncă pe Ramura Mass-Media.

Aici este cheia: Mediafax Grup, afirmând că a făcut contracte de drepturi de autor, pe care procurorii le încadrează la evaziune fiscală, se demască. Şi Mediafax, alături de care întreaga presă din România (cu excepţia SRR, SRTv şi Agerpres), a făcut în toţi aceşti ani (şi face şi în prezent) evaziune fiscală mascată, forţând jurnaliştii să renunţe la contracte individuale de muncă şi obligându-i să treacă pe contracte de drepturi de autor. Acest lucru s-a poetrecut pe fondul schimbării vechiului Cod al Muncii, de către Cabinetul Boc, cu unul nou, pe care l-am numit la timpul respectiv “Codul Sclaviei“.

a. Munca prestată rămâne aceeaşi ca înainte de schimbarea contractului: ştiri şi informaţii de presă, adică una care nu poate face opbiectul unui cpontract de dreături de autor.

b. Există foarte mulţi non-jurnalişti, din compartimentele de servicii (operatori, maşinişti, şoferi etc.) care au fost şi sunt plătiţi pe drepturi de autor. Este evident că munca lor nu reprezintă icicum un act de creaţie.

c. Până la apariţia Legii 8 pe 1996, jurnaliştii erau, de regulă, plătiţi cu un salariu fix, contraact de muncă individual. Redacţiile de vârf îi mai plăteau cu prime, ce constituiau stimulente binemeritate pentru cei ce dădeau materiale de excepţie. Astfel au apărut anchete, reportaje şi ivestigaţii de excepţie.

d. După apariţia Legii 8 pe 1996, presa de calitate a fost inhibată treptat, parţial cu bună-ştiinţă, de către şefii organelor de presî, pe măsură ce acestea se mafiotizau: motivaţia a fost una de optimizare fiscală, sub care se afla, în realitate, mafiotizarea presei.

e. Cum se proceda: Orice jurnalist avea două contracte pe acelaşi obiect de activitate: un contract individual de muncă pe salariul minim pe economie (de multe ori, chiar dacă era vorba despre un absolvent de studii superioare, acesta primea pe acest contract salariul minim pe economie pentru absolvenţii de liceu); un contract de drepturi de autor, ce acoperea în cifră netă totalul salariului negociat de jurnnalist cu publisherul organului de presă.

f. Optimizarea fiscală era dată (şi este dată şi în prezent) de faptul că contractul individual de muncă are o fiscalitate mai ridicată decât contractul de drepturi de autor.

g. Conform Legii Române, a avea două contracte distincte, de aceelaşi tip sau de tipuri diferite, pentru acelaşi obiect de activitate, este ilegal. Toţi publisherii care au procedat sau procedează astfel au comis sau comit o ilegalitate.

g’. Cum puteai şi mai poţi încă, şi e legal, să ai două contracte: pe două obiecte de activitate distincte: un jurnalist ce realizează ştiri şi informaţii de presă este plătit pentru acestea pe drepturi de autor. În cuantum stabilit anterior la creaţie artistică şi în funcţie de natura şi valoarea acesteia, eventual cu normă lunară, săptămânală etc.., jurnalistul poate încheia un contract de drepturi de autor pentru: reportaje, analize şi sinteze jurnalistice, columnistică. Atenţie: anchetele şi investigaţiile de presă se încadrează al “ştiri şi informaţii de presă”. Dacă vrei să stimulezi un jurnalist de investigaţii, pe lângă contractul individual de munccă îi dai prime când scrie ceva deosebit.

h. Jurnalistul uu putea să spună nimic şi nu poate să o facă nici acum, pentru că, prin efect de magnetizare, toată presa (cu excepţia SRTv, SRR şi Agerpres) a trecut la acest sistem ilegal şi practic a cere să ai toţi bani pe cartea de muncă, adică pe contract individual de muncă, însemna şi înseamnă să te excluzi de breaslă.

i. A striga că ţi se face o ilegalitate era (şi este încă şi acum) la fel de inutil. Ţi se râdea în nas, cum încearcă acum să râdă Mediafax Grup procurorilor. Diferenţa e că acum există procurori care să lege pe cine nu respectăî legea, dar şi aici este un joc: atenţie, nu pentru evaziune, ci pentru spălare de bani sunt legaţi capii Mediafax Grup.

NOTA

Cristi Grosu scrie, pe Curs de guvernare, website-ul său, o analiză pe subiectul pe care îl tratăm aici. Sunt necesare două observaţii, credem noi.

1. Cristian Grosu se comportă de parcă este un extraterestru coborât pe pământ, cu astronava defectă, din îîntâmplare, care a căzut în România, în poieniţă, pe iarba verde, proaspătă şi a văzut ţăranca româncă milgând vaca.

2. Cristian Grosu face o observaţie corectă: statul care doreşte să aibă o presă puternică şi responsabilă o finanţează în anumite condiţii: ori îi oferă o fiscalitate mai redusă, ori îi acordă stipendi de stat, în mod egal şi nediscriminatoriu – ambele variante dacă respectă nişte reguli (independenţă editorială, un anumit procent din activitatea editorială dedicat Culturii şi Educaţiei etc.). Dar este normal ca presa să obină aceste facilităţi după ce respectă legea.

Postari Similare
Jurnalista Feri Predescu acâştigat la CEDO contra statului român, după ce a fost condamnată pentru
Zilele pe care Ovidiu Miculescu le are la conducerea Radio România sunt numărate, susţin surse
Ieri, a fost o întâlnire a viitorului şef mare de la România Liberă / Medien,
Astăzi e a treia aniversare a răpirii jurnalistului american Austin Tice în Siria. În urmă
Aşa cum am promis, revenim distinct cu o postare dedicată subiectului generat de B1 TV,
Cătălin Prisăcariu şi Sorina Matei au fost trimişi la plimbare de la postul B1 TV.
Turcescu l-a mitraliat pe Facebook, pe Banciu, după ce acesta s-a apucat să-i dea lecţii
Cristoiu ar intenţiona să se retragă din cariera jurnalistică, după ce Mediafax a dat ştirea
Mădălina Puşcalău şi-a dat demisia de la B1 TV, dar cauzele nu sunt încă clar
Seara trecută, B1 TV, Traian Băsescu a spus un lucru inexact. Vom parafraza: În acest
Share