Limba maghiară ar putea să devină limbă oficiaă în comunităţile cu cel puţin 10% etnici maghiari din România. Comisia pentru Administraţie Publică a avizat favorabil proiectul de lege iniţiat de UDMR.
Ziua Maghiarilor, dată de PSDragnea UDMR contra vot la moţiune
Proiectul prevede scăderea pragului de la 20% la 10%. Este vorba despre numărul de persoane aparținând minorității naționale dintr-o localitate. Acesta este necesar pentru ca autoritățile să asigure folosirea limbii materne.
Limba maghiară, sămânţă de zâzanie în PSD
Deputaţii PSD şi ALDE sunt cei care au votat în favoarea proiectului. Liberalii s-au opus. Potrivit unor surse Realitatea TV, subiectul a provocat un scandal şi în PSD, ieri, la şedinţa de grup.
Deputaţii social-democraţi din Ardeal, în frunte cu Laurenţiu Nistor, de la Hunedoara, s-au opus. Politic, este vorba de fapt despre o decizie de apropiere de UDMR.
PSD-iştii ardeleni au avertizat că moţii lui Avram Iancu i-ar fi tras în furci pentru că oficializează astfel, limba maghiară ca limbă oficială.
Nu este prima dată. Limba maghiară a fost miză şi la picarea Cabinetului Grindeanu
Miza ca limba maghiară să fie oficializată în localităţile cu cel puţin 10% etnici maghiari este mai veche. PSD a încercat să treacă acest proiect de lege şi înainte de moţiunea de cenzură asupra propriului cabinet.
Este vorba despre Cabinetul Grindeanu. Până la urmă, în urma scandalului public iscat, negocierile PSDragnea – UDMR au căzut, iar UDMR s-a abţinut la vot asigurând cvorumul moţiuni de cenzură.
Limba maghiară oficializată şi steagul secuiesc merg mână-n mână
Iniţiativa UDMR nu este singulară. Ea face parte dintr-un florilegiu mai amplu de iniţiative ale separatiştilor maghiari. În ianuarie 2017, o iniţiativă cetăţenească privind autonomia Ţinutului Secuiesc a fost publicată în Monitorul Oficial. Aceasta urma să fie depusă la Parlament.
Proiectul iniţiativei legislative prevede că aşa-zisul ţinut secuiesc va fi condus de un preşedinte. Acesta l-ar reprezenta în relaţia cu statul. Autorităţile regionale vor prelua atribuţiile actualelor autorităţi locale, inclusiv în domeniul fiscal.
Ele vor putea elabora propriile norme, cu singura condiţie de a respecta Constituţia. Iniţiativa legislativă stabileşte “statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc”. Ea a fost elaborată de un comitet de iniţiativă format din 10 persoane. Acestea sunt Arus Zsolt Istvan, Elekes-Jozsa Martin, Baico Zsigmond, Kercso Attila, Marton Csaba, Czink Attila, Kolcsar Gheza, Takacs Jozsef, Cziriak Karoly, Kovacs Laszlo.