Pastele este o sarbatoare cu origini foarte vechi si a fost celebrate chiar si de pagani. Pastele inseamna mult mai mult decat a oferi cosuri cadou de paste si oua de ciocolata. Spre deosebire de de perioada crestina cand Pastele a fost asociat cu moartea si invierea lui Iisus Hristos, in alte culturi Patele simboliza o celebrare a soarelui care aparea odata cu echinoctiul de primavara.
Credinciosii considera ca sarbatorirea Invierii Domnului este una dintre cele mai imbucuratoare si mai solemne dintre toate celelalte sarbatori crestine din restul timpului anului bisericesc.
Invierea Domnului este indicata in limba romana prin cuvantul “Pasti”, un cuvant de origine ebraica care se intrebuinteaza de obicei la plural. In cazul evreilor, cuvantul Pascha era mostenic de la egipteni si insemna trecere.
De regula, aceasta sarbatoare coicidea cu prima luna prima de dupa echinoctiul de primavara. In vocabularul crestin a aparut si acest termen ebraic datorita evenimentelor istorice comemorate in aceasta perioada. In realitate, termenul nu implica nicio identitate a Pastilor crestine evreiesti, cu o inrudire terminological si cronologica dintre ele.
Astfel, in secolul al V-lea , conform spuselor parintelui Aruppala Gheevarghis termenul de “Pasti” era folosit pentru a simboliza moartea Domnului si nu Invierea sa.
Cumintenia sufleteasca
Sarbatorile Pascale debuteaza cu postul celor 40 de zile de inaintea Pastelui si Saptamana Patimilor. Oamenii numesc acest post ca fiind Postul Mare deoarece este cel mai lung si mai aspru post din toate cele 4 posturi impurtante.
Sarbatoarea Pastelui incepe cu Duminica Floriile, ziua in care se sarbatoreste intoarcea in Ierusalim a lui Hristos. Incepand cu aceasta zi oamenii incep sa isi amenajeze gradini, iar in ziua de duminica dimineata pleaca cu crengute de salcie ca fiind simbolul fertilitatii, a vietii, crengute pe care le leaga mai apoi la stresinile caselor. In unele locuri oamenii scoteau martisoarele de pun in piept in luna Martie si le agatau in pomii roditori. Astfel, se spunea ca pomii vor deveni mai roditori.
Alta zi foarte importanta din sarbatorile Pascale este joia Mare. In ziua de joi de inaintea Pastelui, clopotele inceteaza sa mai bata la biserica, iar gospodinele incep sa inroseasca ouale.
Vinerea este ziua in a fost a fost rastignit Hristos, cea mai mare zi de post. In ziua de vineri nu se practica munci grele la cultivarea pamantului, iar in urma cu ceva vreme oamenii nu aprideau focul in sobe si nici nu coceau painea deoarece se spune ca este o zi fara noroc.
Sambata este ziua in care familiile merg la biserica sa asculte slujba Invierii sis a ia lumina de la lumanarile preotilor. Aceste lumanari aprinse se aduc acasa si se aprinde candela.
Dupa Sfintirea bucatelor din dimineata de Paste, familia se aduna in jurul mesei si fiecare ciocneste oua rostind “Hristos a inviat!”, raspunzandu-se cu “Adevarat a inviat!”. Cei dragi isi mai ofera si cadouri traditionale intre ei.