home MASS MEDIA, POLITICA Giboi (Agerpres) devine paradoxal apărătorul independenţei presei publice

Giboi (Agerpres) devine paradoxal apărătorul independenţei presei publice

Share

Alexandru Giboi, directorul general al Agerpres, îşi exprimă îngrijorarea asupra politizării mass-media publice din România. El adresează o scrisoare deschisă ambasadelor.

Ioan Mihai Roşca se lansează cu Agerpres in grădinărit

Este vorba desprei “viziunea Ministrului Culturii pentru viitorul SRTV, SRR si Agerpres”, spune Giboi. Da, acestea trebuie să fie organizaţii profesionale, nu politice. Giboi susţine că “acestea să reprezinte organisme profesioniste de comunicare ale statului român în 2017 (nu 1984)”.

Din arendaş, apărător al libertăţii presei

Aleandru Giboi a fost numit în funcţie în locul predecesorului său, un om cu mari probleme de integritate. Despre acestea, am scris de-a lungul timpului. Iniţial, Giboi a fost arendaşul lui Victor Ponta pe moşia Agerpres. Acum, el devine cu totul altceva. Viaţa este complexă. Alexandru Giboi atrage acum atenţia că intenţiile PSD…

… înseamnă transformarea lor din organizaţii media, cu scopul exclusiv de informare publică profesionistă, în birouri de presă de facto ale unei puteri politice…

, atrage atentia Alexandru Giboi. Redăm mai jos textul integral al scrisorii deshise.

Alexandru Giboi: De la democraţie la autoritarism sunt câţiva paşi

Excelenta Voastră,
Doamnă/Domnule Ambasador,

Între democraţie şi autoritarism sunt doar câţiva paşi, iar aceştia sunt rapizi. Iar când aceşti paşi sunt parcurşi în culise, la adăpostul zgomotului provocat de alte scandaluri. rata de succes şi ritmul schimbării în rău pot fi uriaşe.

În timpul celor mai mari proteste de la Revoluţia Română din 1989 până în prezent, au apărut multe sloganuri. Unul dintre ele era “noaptea că hoţii”. Nu doresc să comentez motivele acelor proteste.

Dar pare că unii dintre politicienii români nu mai au nevoie nici de negura nopţii pentru acte împotriva democraţiei. Mă voi concentra, în cele ce urmează, pe efectele pe termen lung asupra societăţii româneşti: Agerpres este doar începutul instituţional.

Giboi: Media şi ştirile false de pe Internet

Mass-media românească se confruntă cu multe dificultăţi. Criza financiară ce a lovit lumea acum aproape zece ani a lăsat în urmă multe probleme în toate aspectele activităţilor companiilor media.

Concedierile pe măsură ce lichidităţile au scăzut, polarizarea politică. reţelele de socializare care au început să joace un rol din ce în ce mai mare – toate astea. precum şi altele. au condus la diminuarea standardelor profesionale în media românească.

În acelaşi timp, educaţia de consum media la un nivel scăzut a publicului devine din ce în ce mai evidentă. mulţi distribuind ştiri false pe Internet, nerealizând impactul acţiunilor lor. Publicul se îndreaptă constant către “ştiri uşoare”, facilitând apariţia manipulării.

E nevoie de un serviciu de ştiri profesional, imparţial

În acest context, descris pe scurt, nevoia pentru un serviciu de ştiri profesional şi imparţial oferit de către mass-media publică naţională din România este de importanţă maximă.

Atâta vreme cât statul finanţează mass-media publică ar trebui să facă asta ca parte a unei strategii de a aduce conţinut de calitate consumatorilor de media. cu mai puţină consideraţie pentru succese imediate de rating şi mai multă consideraţie pentru evoluţia pozitivă pe termen lung. planificată, atât a mass-mediei, cât şi a publicului.

Agerpres, sediu într-o clădire comunistă

Agenţia Naţională de Presă Agerpres are sediul în Casa Presei Libere, o clădire veche de stil comunist din acea epocă, construită cu scopul de a fi sediul pentru toată presa centrală (a se citi centralizată) a epocii comuniste, cu excepţia televiziunii publice şi a radioului.

Aceasta este singura legătură pe care Agenţia o mai are cu trecutul său istoric, fiind acum principala sursă de informare pentru media centrală din România, cu clienţi şi parteneri atât în sectorul public cât şi privat, media sau non-media.

Internet media

Dezvoltarea unui robot conversaţional – Facebook Messenger NewsBot (https://www.facebook.com/Agerpres/), unui nou site (ce va avea un update major din 21 noiembrie). investiţii în tehnologie, nouă echipă de producţie video. noul concept de expoziţie foto ce se va lansa la 27 noiembrie. cele peste 200 de parteneriate media semnate. digitalizarea rapidă a arhivei fotografice Agerpres…

Toate acestea înseamnă un nivel de dezvoltare ce nu a mai fost atins înainte în Agenţie. Cifrele financiare şi cele din mediul online ale Agerpres cresc anual. Veniturile proprii ale agenţiei au crescut cu 5% în 2016, comparativ cu 2015,. Până acum, se pare că vom replica cifrele anului trecut.

De asemenea, din ianuarie până în septembrie, anul curent, aproximativ 13 milioane de persoane au citit, cel puţin o dată, un articol al Agerpres. Aceasta este, pe scurt, starea Agerpres la momentul actual. Toate acestea nu ar fi fost posibile fără un cadru legal stabil ce aduce predictibilitate şi stabilitate. deoarece acesta nu a fost efectul deciziilor luate peste noapte, ci efectul planificării strategice.

S-au gândit să “modernizeze” Agerpres

În acest context, cinci senatori s-au gândit să “modernizeze” Agerpres. Acest lucru ar fi fost de apreciat, dacă s-ar fi făcut cu bune intenţii. Însă un semnal de alarmă a fost tras când “modernizarea” a început cu un proiect de lege prin care se dorea demiterea directorului general.

Opiniile publice exprimate de către directorul Agerpres, de către Sindicatul Român al Jurnaliştilor MediaSind. de Federaţia Europeană a Jurnaliştilor, de Alianţa Europeană a Agenţiilor de Presă şi ActiveWatch, nu i-au descurajat pe iniţiatori.

O declaraţie publică a principalului iniţiator al proiectului de lege, Lucian Romascanu. actualul Ministru al Culturii în Guvernul României, a subliniat determinarea lui de a “moderniza” Agerpres. Alături de TVR şi SRR, transformarea mass-mediei publice în “organisme profesioniste de comunicare ale statului român”.

Înţelegeţi întâi cu ce se mănâncă

O organizaţie nu poate fi modernizată fără ca activitatea sa să fie înţeleasă. Mai mult decât atât, bunul simţ dictează ca organizaţia ce va fi modernizată să fie consultată înainte că modificările să fie făcute. În final, o organizaţie nu se poate moderniza fără criterii cuantificabile.

În fapt, pare că Ministrul Culturii caută mai degrabă un birou de presă extins pentru partidul de guvernământ decât o agenţie naţională de presă modernă şi funcţională.

Contetx legal

Contextul legal curent este foarte simplu. Agerpres este în momentul de faţă condusă de către un Consiliu Director, condus de un director general. Membrii Consiliului Director, cu excepţia preşedintelui, sunt angajaţi prin concurs de către Agenţie, fără imixtiune politică.

Procedura de numire şi demitere a directorului general este una publică, stabilită în legea de funcţionare actuală a Agerpres. În forma actuală, legea limitează influenţa politică asupra Agenţiei la numirea unui director general de către prim ministrul în funcţie.

O numire ce este urmată de către un vot în Parlament. Politizarea serioasă ar fi rezultatul noii legi. care va permite Parlamentului să demită directorul general Agerpres, după cum găsesc de cuviinţă factorii politici decizionali. deoarece proiectul ce se află la Parlament nu menţionează criterii profesionale ce pot servi drept bază a votului împotriva raportului de activitate.

E nevoie de o dezbatere transparentă

Într-adevăr, persoana actualului director general nu este cea mai importantă în această discuţie. Însă, iniţiatorul legii ar fi trebuit să dea dovadă de deschidere înaintea depunerii proiectului la Parlament. Iniţiatorul legii ar fi trebuit să invite toţi factorii decizionali la o dezbatere transparentă, bazată pe argumente reale.

Nu să se simtă ignorat într-un moment în care orice propuneri venite din partea profesioniştilor sunt ignorate. Declaraţia ministrului Lucian Romascanu, din care rezultă că directorul general Agerpres este singurul oficial inamovibil din sistemul public este, de asemenea, greşită.

Constituţionalitate

O mai mare atenţie asupra instituţiilor publice l-ar fi obligat pe ministru să ia în considerare, spre exemplu, Constituţia României. Mai specific, articolul 140, paragraful 4, ce reglementează Curtea de Conturi:

Consilierii de conturi sunt numiţi de Parlament pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Membrii Curţii de Conturi sunt independenţi în exercitarea mandatului lor şi inamovibili pe toată durata acestuia. Ei sunt supuşi incompatibilităţilor prevăzute de lege pentru judecători.

Dacă inamovibilitatea este o problemă, ar putea fi necesar că ministrul să propună modificarea Constituţiei, pentru a fi “modernizată” după placul său.

Un ţel distructiv

Pe de altă parte, nicio persoană onestă nu poate crede că o comparaţie a situaţiilor şi legilor de funcţionare a celor trei organizaţii publice de media este un ţel constructiv, ci mai degrabă distructiv.

Şaptesprezece din cei nouăsprezece preşedinţi ai Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Televiziune (SRTV). din 1989 până în prezent, au fost schimbaţi înainte de terminarea mandatului. Dacă acesta este un exemplu bun de urmat din punctul de vedere al domnului Romascanu. consider că trebuie să îmi exprim respectuos dezacordul cu dânsul.

Vreau să menţionez că întreaga comunitate media din România, reprezentată de către CJI, ActiveWatch şi MediaSind. a cerut, ani la rând, modificarea legislaţiei SRTV şi SRR, în sensul slăbirii controlului politic. Exact prin înlăturarea posibilităţii “picării” raportului anual la discreţia Parlamentului.

Îngrijorare

În concluzie, în calitate de director general actual al Agerpres. am considerat şi consider că trebuie să îmi exprim public îngrijorarea cu privire la viziunea Ministrului Culturii pentru viitorul SRTV, SRR şi Agerpres. Da, acestea trebuie să fie organizaţii profesionale, nu politice.

Dar ca acestea să reprezinte “organisme profesioniste de comunicare ale statului român” în 2017 (nu 1984) înseamnă transformarea lor, din organizaţii media cu scopul exclusiv de informare publică profesionistă. în birouri de presă de facto ale unei puteri politice.

Şi, cu privire la egalitatea dintre cele trei instituţii media publice, sunt de acord că este un deziderat pozitiv. Dar, ar fi mai bine, şi probabil mai înţelept din punct de vedere politic. să începem prin aducerea egalităţii în drepturile angajaţilor, nu prin egalizarea modurilor de demitere a conducerilor.

Încă o dată, ca director general al Agerpres, subliniez public disponibilitatea mea către o dezbatere decentă pe subiectul evoluţiei Agerpres. Bazată pe criterii profesionale, obiective, nu pe criterii politice. Îmi menţin angajamentul faţă de misiunea mea de a proteja adevărul şi de a oferi informaţii publice de calitate.

nota: Intertitlurile aparţin redacţiei Starea Presei

Postari Similare
Prin votarea eliminării taxei radio-tv, Parlamentul României a votat practic pentru revenirea SRR şi SRTv
SRR şi SRTv sunt în pericol să devină instrumente de propagandă politică, după ce iniţiativa
După ce a folosit ilegal fondurile societăţii pentru a ataca în instanţă drepturile propriilor salariaţi
FRJ MediaSind a chemat în justiţie conducerile Radioului şi Televiziunii Naționale pentru nerespectarea Legii informaţiilor
Delegaţii prezenţi la Consiliul Național al Federaţiei Cultură şi Mass-Media FAIR-MediaSind, desfăşurat în zilele de
TVR a dat în judecată MediaSind, Ministerul Muncii, Patronatul Presei din România-ROMEDIA şi Uniunea Naţională
Potrivit Raportului FreeEx - Libertatea Presei în România lansat de ActiveWatch în data de 5
"Ultima ședință a Comitetului Director a SRTv, de miercuri, 9 ianuarie, a consfințit victoria nesimțirii
Federaţia Română a Jurnaliştilor Mediasind aduce la cunostinta opiniei publice prima victorie repurtată de avocatul
"Am semnalat şi eu: a fost o ordonanță de urgență guvernamentală legată de insolvenţă, ce
Share