StareaPresei.ro

In debutul anilor ’90, cand ar fi trebuit sa rupem Europa muzicala cu Laurentiu Cazan si “Say Something”, “am ales-o” pe Dida Dragan, care s-a tavalit pe scena, blestemand pe o partitura prelucrata de Adi Ordean dupa un cunoscut cantec popular, “Cine iubeste si lasa”, de ne-am umplut de Doamne iarta-ma:

Cred ca s-au crucit aia… Dida canta superb, in romaneste, mare cantareata, europenii nu au inteles nimic si au zis: uite o clopcipitropicoasa pe scena, facand o criza de nervi muzicala. Si, pe urma: ce legatura are asta cu Eurovision?

Acum doi ani, am avut ocazia ca din Romania sa se lanseze un grup pop suedez de succes. Am ratat aceasta ocazie. Ca sa nu mai spun ca ne-am batut joc de una dintre marile noastre cantarete de jazz, Anca Parghel, in anul mortii ei, cand am fi putut sa avem privilegiul sa o trimitem sa ne reprezinte la Eurovision.

Anul trecut, cand concursul a fost ceva mai corect, am speriat din calificari cea mai buna piesa, “I’m the biggest star”, a trupei Raza. Totusi, in finala au ajuns vreo cinci melodii bune, dintre care puteam alege ceva onorabil.

Am ales sa afirmam in fata Europei ca romancele, fete balcanice, sunt niste vivandiere care seara ies la agatat barbati. Ne-am clasat jenibil.

Ideal, zic eu, ar fi fost daca ar fi iesit anul acesta favoritul meu, Hotel FM, cu melodia “Come As One”, printr-o competitie corecta. Cu un astfel de concurs, probabil ca exact aceasta se si intampla. As fi fost insa fair si as fi recunoscut daca alt concurent, tot printr-o competitie transparenta si corecta, ar fi invins. Inclusiv Paula Seling & Ovidiu Cernauteanu.

Exista o ploaie de suspiciuni anul acesta, din toate directiile.

Dupa cum tineti minte, anul trecut nu mi-a iesit favoritul, mi-am exprimat dezamagirea ca mergem cu o piesa slaba, dar i-am recunoscut victoria Elenei Gheorghe. Apoi stim ce s-a intamplat la Moscova, unde ne-am facut de cacao.

Anul acesta afirm ca, prin aranjamente, merge altcineva, favoritul si favorizatul TVR inca din primul moment: Ovidiu Cernauteanu, daca este sa ne luam dupa recomandarea aroganta a unui membru al juriului, care ne atragea zilele trecute atentia ca initiatii inteleg ca defapt concurentul este compozitorul cu melodia sa, nu interpretul.

Ce sa spun, m-a facut praf! Ca pe Quincy Jones il aclamau fanii, cand a aparut “Thriller”…  Trebuie sa ne bucuram daca vom reusi, cu aceasta piesa castigatoare, sa prindem finala. Melodia, foarte slaba, este ridicata enorm de calitatea exceptionala a interpretarii.

Imi pare rau pentru Ovidiu, dar creatia sa este caracterizata numai prin agresivitate. Ca sa nu mai spun ca strofa, in debut, este absolut identica debutului strofei piesei rock “Girl”, interpretate de Anouk. Nu, nu este plagiat, nu este numarul necesra de masuri pentru un plagiat, dar ma enerveaza oamenii care pornesc de la ideile avute de altii:

Acum ascultati piese Paulei si a lui Ovidiu:

Dragut este ca piesa “Girl” a olandezei Anouk Teeuwe este scrisa de duo-ul suedez Tore Johansson – Martin Gjerstad (stiti, Suedia, tara vecina cu Norvegia, unde traieste nenea Ovi Jacobsen), care cuplu de compozitori a mai lucrat si cu Franz Ferdinand, The Cardigans si New Order.