StareaPresei.ro

FOTOINFO: Razvan Krivach, pe vremea cand canta cu Liviu Sorescu EthnoRock, incercand inutil sa acceada in zonele superioare ale Eurovision. Azi reapare singur, dupa ce m-am intrebat cativa ani ce s-a intamplat cu el, cu o prezenta scenica si componistica impresionanta.
SURSA: www.clopotel.ro

Alina Sorescu ne-a surprins din nou, in a doua seara a Cerbului, aparand imbracata in fiere stralucitoare si blana de coloarea fisticului mestecat in zer. Are probabil ceva cu ea Catalin Botezatu.

Felicitam organizatorii pentru ideea extraordinar de inteligenta de a nu mai prezenta inutil, la fiecare cantec, numele acestuia langa numele interpretului.

Ne bucuram ca au lipsit si in prima zi numele pieselor cantate si trupa sau interpretul original, la sectiunea de deschidere, cum remarca suparat Andrei Partos, pe forumul sau.

M-a impresionat pana la lacrimi odiseea stergarului, cel de care tot aduceau vorba prezentatorii, in lansarile lor gandite multa vreme. Nu am putut urmari scoop-ul cu urcioarele. Mult prea abstract si complex pentru mine.

Krikka Reggae (Italia): Reggae flat M-a facut sa am impresia ca muzica reggae este o chestie foarte plictisitoare. Defapt, ceea ce canta baietii este un HipHopReggae pentru care (hai sa zicem ca) nu am organ. Am impresia ca ar fi putut canta astfel cincisprezece ore, fara sa imi transmita nimic.

Razvan Krivach – cea mai originala piesa neconsacrata Un tip extrem de talentat, a inceput cu piesa Queen, “Too Much Love Will Kill You”, continuand cu “Reverie”. Este foarte greu ca, dupa Freddy Mercury si Brian May, sa canti asa ceva fara sa cazi in penibil si trebuie intr-adevar sa ai ceva de spus. Este exact cazul lui Krivach.

A reusit in destule momente sa devina independent fata de amprenta interpretarii date de mari nume ca Mercury si May, transmitand foarte mult si aratand creativitate. Interesanta si ideea linkului cu urmatoarea piesa, probabil o creatie originala.

Un EthnoElectroRock extrem de interesant, o piesa extrem de greu de cantat, cu un profil solistic complex si aflat intr-un registru extrem de inalt, greu accesibil unei voci normale, chiar si uneia tenorale. Dupa parerea mea, cea mai originala piesa neconsacrata, prezentata in concurs (pana la momentul Krivach).

Olia Tira (Rep. Moldova): Emotie fara putinta Fosta solista a trupei Millenium, in spate cu o formatie de oameni cu multa carte de muzica, a inceput cu “My Desire”, o piesa cu un recitativ introductiv complicat si sensibil, care i-a depasit de cateva ori posibilitatile vocale, ceea ce a facut-o sa falseze.

Nu are stiinta sa inspire fara sa se auda. Marea ei calitate este ca transmite foarte mult. Extrem de sensibila. La a doua piesa (din repertoriul romanesc) a folosit mai mult vocea de piept si lucrurile au stat mai bine, pentru ca astfel a dobandit un control mai bun asupra sunetului emis. Remarc aceeasi empatie deosebita.

Ceea ce o dezavantajeaza este un tremolo continuu reflex, care ii segmenteaza voltele muzicale, ce ar trebui sa fie note continue, in sectiuni mai scurte, care taie din elanul expresiv. Poate de aceea si falseaza.

Nevena (Bulgaria): Pragmatism si voce buna Are o voce foarte buna si un control vocal mai bun decat Olia Tira. A cantat insa o prima piesa fara istoric, dar grea, care nu o avantajeaza. La piesa romaneasca a interpretat perfect. O voce stralucitoare, puternica, clara. Nici macar nu s-a pus vreun moment problema sa falseze, sa nu transmita, sa nu fie coerenta, chiar daca nu-mi place ceea ce a cantat. Foarte buna. Inca odata se demonstreaza ca bulgarii au traditie in muzica usoara.

Sarah Reevs (Australia): Monoton Este un fel de clona a lui Norah Jones, cantareata americana si actrita, cunoscuta din filmul lui Kar Wai Wong, “My Blueberry Nights”. Poate ca Sarah are un plus la capitolul voce si un minus la expresivitate, construita mai curand pe reflexe de cant. Din pacate, foarte monotona si nici o variatie stilistica intre prima si a doua piesa.

3Nity (Franta): De linie. Buni. Atat Nu reusesc sa iasa percutant din patternul Boyz 2 Men. La doo-wap, diferenta este facuta de armoniile “destepte”, care creeaza spectacol sonor, nu ajunge sa canti bine si cu sensibilitate. Prima piesa interpretata nu a avut insa aceste caracteristici. Sincer, ma asteptam la ceva mai apropiat de stilul House Martins. Interpretarea corecta si “cuminte” a piesei lui Laurentiu Cazan nu m-a dat pe spate. “De linie”. Buni. Atat.

Viktoria Linskaya (Rusia): Segmentare. Voce foarte buna Are o voce foarte buna, mult mai buna decat prima piesa, care nu a ajutat-o sa spuna prea multe. Cu parere de rau, dar nici Linskaya nu stie sa inspire fara zgomot. Cum imi place sa spun, pacat de frumusete de cultura de voce de conservatorista irosita.

In schimb, la piesa a doua, originalmente cantata cu talent de Andra, Viktoria a aratat mai mult. Chiar daca as fi preferat sa aud fraze muzicale lungi, acolade frumoase, nu stop & go dupa fiecare doua masuri, ceea ce i-a scazut expresivitatea, ca si in cazul Oliei Tira.

Dragos Chircu: Cea mai promitatoare voce masculina noua Din cauza emotiei, a scapat come in sus la prima piesa. Mai are de lucrat la controlul vocii, dar m-a impresionat prin cantul sau lejer si vocea sa curata si puternica. Parerea mea este ca acest baiat, cu un compozitor bun care sa-i scrie piese si cu mai multa experienta, poate deveni una dintre vocile noastre solistice importante de muzica pop. Din pacate, piesele interpretate in concurs nu sunt foarte originale si de aceea nu l-au ajutat sa obtina un efect artistic maxim.

Millenium (Rep. Moldova): Cantare savanta O metoda de cantare EthnoPopRock, care imi aduce aminte de Zdob si Zdub, provenita direct din stiinta muzicala tipica conservatoristilor chisinaueni. Arta de a adapta muzica populara romaneasca pe care noi, in Romania, nu o stapanim. Prima piesa foarte buna si o trupa mult mai buna decat pe vremea cand solista era Olia Tira.

Din nou o interpretare extrem de personala si placuta. Foarte buni si din alt punct de vedere: am vazut pe rand producandu-se trei solisti vocali principali, doua fete si baiatul de la chitara solo. A doua piesa a fost mai banala, dar stiinta de muzica s-a vazut iar, in aranjamentul “destept” armonic si expozitiv al piesei.

Iarasi, si a doua seara mi s-a parut valoric peste nivelul de pana acum al Cerbului de Aur. Continuu sa imi doresc sa vad un strain sau un grup strain de mare valoare, care sa vina in contrapartida la vedetele pe care le-am remarcat (Florentina ieri, Krivach si Chircu azi), iesind in fata.

Si sa nu fie vorba de o recunoastere in compensatie, cum se spune ca va fi marele premiu pentru Biondo, ceea ce ar fi trist.