home CORUPTIE, POLITICA Ce au în comun Victor Ponta şi Tony Blair? O şpagă!

Ce au în comun Victor Ponta şi Tony Blair? O şpagă!

Share

Victor Ponta este plasat sub control judiciar pentru 60 de zile de către procurorii DNA Ploieşti, sub acuzațiile de folosire a influenței ori autorității, în scopul obținerii pentru sine, ori pentru altul, de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite și complicitate la infracțiunea de spălare de bani.

Ponta ar fi primit 220.000 de euro de la Sebastian Ghiţă, pentru a organiza vizita unei personalități politice străine, iar în schimbul banilor l-ar fi desemnat pe acesta candidat pe listele PSD. Sebastian Ghiţă a fost citat şi el în acest dosar.

Dar care este rolul lui Tony Blair? Acesta ar fi trebuit să împrumute din popularitatea sa lui Ponta, pentru ca acesta să devină mai popular şi să fie ales preşedinte. Înţelegem că  Tony Blair nu ar fi şi el în atenţia procurorilor, dar se pune întrebarea: ştia el că este folosit pentru popularity gain? Şi dacă da, este moral că a acceptat să intre într-un astfel de joc, cu un politician român controversat?

Iară ce scriu procurorii DNA:

Ponta Victor Viorel împreună cu omul de afaceri i-au solicitat reprezentantului organizaţiei nonprofit să găsească o modalitate prin care politicianul străin să fie chemat în România fără să fie cunoscut faptul că iniţiativa îi aparţinea lui Ponta Victor Viorel, iar plata ocazionată de organizarea acestui eveniment să fie suportată de omul de afaceri prin intermediul unei societăţi comerciale controlate prin persoane interpuse.

În acest sens, pentru a disimula originea ilicită a sumei de 220.000 de euro, inculpatul Ponta Victor Viorel a acceptat, în conivenţă cu omul de afaceri, încheierea succesivă a două contracte.

Mai jos, comunicatul DNA:

6 septembrie 2016
Nr. 1162/VIII/3

COMUNICAT

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Ploiești au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar pe o durată de 60 de zile, începând de la data de 6 septembrie 2016, față de următorul inculpat:

PONTA VICTOR VIOREL, la data faptelor președinte al unui partid, în sarcina căruia s-au reținut infracțiunile de:
– folosire a influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite,
– complicitate la infracțiunea de spălare de bani.

În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:

Pentru desemnarea drept candidat pe listele unui partid politic a unui om de afaceri, într-un colegiu electoral în care formațiunea politică să aibă certitudinea că va obține mandatul pentru care se candida, Ponta Victor Viorel, în calitatea sa de președinte al respectivului partid politic, și-a folosit autoritatea pentru confirmarea propunerii acelui om de afaceri pe lista de candidați.

Confirmarea propunerii a fost făcută de Ponta Victor Viorel în scopul obținerii de foloase ce nu i se cuveneau, constând în plata sumei de 220.000 euro, necesară organizării unei vizite în România a unei personalități politice străine.

Se urmărea astfel ca, prin mediatizarea unor întâlniri alături de personalitatea care beneficia de notorietate internațională, Ponta Victor Viorel să câștige capital electoral, în condițiile în care, în cursul anului 2012, potrivit calendarului electoral, urmau să aibă loc alegeri locale și parlamentare.

Suma de 220.000 de euro a fost obținută prin persoane interpuse, de la omul de afaceri plasat pe un loc eligibil.

Pentru a crea aparența că vizita fostului lider străin în România nu are loc la inițiativa partidului, s-a stabilit ca întreaga activitate să fie organizată prin intermediul unei organizații nonprofit și apolitice, care să inducă ideea în rândul opiniei publice că întâlnirea persoanei publice străine cu Ponta Victor Viorel ar fi avut loc la inițiativa celui dintâi.

În acest scop, Ponta Victor Viorel împreună cu omul de afaceri i-au solicitat reprezentantului organizației nonprofit să găsească o modalitate prin care politicianul străin să fie chemat în România fără să fie cunoscut faptul că inițiativa îi aparținea lui Ponta Victor Viorel, iar plata ocazionată de organizarea acestui eveniment să fie suportată de omul de afaceri prin intermediul unei societăți comerciale controlate prin persoane interpuse.

În acest sens, pentru a disimula originea ilicită a sumei de 220.000 de euro, inculpatul Ponta Victor Viorel a acceptat, în conivență cu omul de afaceri, încheierea succesivă a două contracte.

Ca urmare a primirii foloaselor necuvenite constând în plata sumei de 220.000 euro necesară obținerii de capital electoral pentru Ponta Victor Viorel și pentru formațiunea politică reprezentată de către acesta, conform înțelegerii avute, omul de afaceri a fost confirmat, de către președintele partidului, Ponta Victor Viorel, drept candidat al partidului, în cadrul unui colegiu electoral din județul Prahova.

Confirmarea listei cu propunerile candidaturile pentru ocuparea funcției de deputat sau senator, înaintate de organizațiile județene sau de sector ale partidului, intra în atribuțiile lui Ponta Victor Viorel, în calitate de președinte, conform statutului formațiunii politice.

De altfel, în urma alegerilor, omul de afaceri a și dobândit calitatea de deputat în Parlamentul României.

De altfel, în ultima perioadă, în politica românească a apărut o practică potrivit căreia oamenii potent financiar pot accede cu ușurință în funcții de demnitate publică alese, fiind promovați de conducerile partidelor politice cu scopul direct și nemijlocit de a asigura finanțarea ilegală a partidelor în campaniile electorale.

În acest context, în condițiile în care legea partidelor politice și legile electorale care s-au succedat stabilesc in mod expres modul de finanțare a partidelor și a campaniilor electorale, acest mecanism fraudulos este de natură a aduce grave prejudicii democrației care presupune ab initio ca persoanele care acced în funcții de demnitate publică să fie alese de către popor potrivit principiului reprezentativității pe criterii de competență profesională si probitate.

Practic orice plată făcută în aceste condiții constituie un folos necuvenit atâta timp cât accederea pe listele de candidați într-un colegiu care să asigure obținerea mandatului este condiționată de efectuarea acesteia.

Inculpatului i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.

Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul trebuie să respecte următoarele obligații:
– să se prezinte la sediul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Ploiești sau la sediile instanțelor de judecată, ori de câte ori este chemat;
– să informeze de îndată organele judiciare cu privire la schimbarea locuinței;
– să se prezinte la Direcția Generală de Poliție a Mun. București – Biroul Supravegheri Judiciare, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat
– să nu părăsească țara, decât cu încuviințarea prealabilă a procurorului/judecătorului competent;
– să nu se apropie de alte persoane menționate în ordonanță și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect, pe nicio cale;
– să nu facă declarații în mass-media referitoare la obiectul cauzei sau aprecieri la adresa procurorilor care instrumentează cauza, la celelalte persoane cercetate în cauză, precum și la martorii audiați în cauză
– să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme.

Inculpatului i se atrage atenția că, în caz de încălcare, cu rea-credință, a obligațiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.

Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Citeşte şi
Societatea Tel Drum SA și reprezentanții ei, Petre Pitiș și Mircea Vișan, au fost puși
Fostul preşedinte CJ Teleorman, Adrian Gâdea, este anchetat de DNA în Afacerea Belina. Lacul Belina
Parchetul Militar a restartat Dosarul Mineriadei 13-15 iunie 1990 cu noi inculpaţi. Simbolic, exact la
DNA îi urmăreşte penal pe fostul ministru de Interne Gabriel Oprea, pe administratorul societății și
Omul de afaceri vasluian Adrian Porumboiu este urmărit penal de DNA Iaşi pentru instigare la
Ancheta în Dosarul Revoluţiei a fost extinsă de procurori. Aceştia spun că "noua conducere (n.n.:
Procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, solicită sesizarea Camerei Deputaților pentru începerea urmăririi penale
Procurorul general Augustin Lazăr cere președintelui Klaus Iohannis în numele DNA începerea urmăririi penale a
DNA cere Senatului încuviinţarea începerii urmăririi penale a lui Titus Corlăţean pentru abuz în serviciu
DNA cere încuviinţarea începerii urmăririi penale a senatorului UNPR Gabriel Oprea pentru abuz în serviciu
Share