StareaPresei.ro: Care vor fi efectele modificării taxării tuturor convenţiilor civile având ca obiect plata unui drept de autor sau drept conex acestuia (DA)?

Nu avem un text încă, deci este greu de spus dacă va creşte numai contribuţia la asigurările sociale pentru pensie sau şi cele pentru sănătate şi şomaj.

StareaPresei.ro: Care este cel mai important lucru?
Bogdan Hossu: Problema majoră este ca această contribuţie să se vadă în integralitate în beneficiile pentru contribuabil, deoarece există un precedent astăzi în sectorul economic, unde nu se vede în beneficiu totalitatea contribuţiilor.

Există cazuri în care, pentru unii lucrători, angajatorul plăteşte CAS pe fond de salarii 20,8%, angajatul plăteşte CAS pe tot venitul salarial (10,5%), dar la pensie se înregistrează numai salariul de încadrare şi sporurile permanente din cartea de muncă, nu şi celelalte venituri, precum sporurile conjuncturale sau primele.

Ceea ce am cerut era lărgirea bazei de impozitare, care astăzi este limitată în proiect (se pare, deoarece nu ştim proiectul) numai la drepturile de autor şi la conventii civile. Se exclud sportivii, membrii consiliilor locale şi judeţene, adică aproximativ 200.000 de persoane.

StareaPresei.ro: Ce anume trebuie modificat, în viziunea dumneavoastră?
Bogdan Hossu: Trebuie modificata legea care dă scutirea de taxa socială (respectiv legea drepturilor de autor, etc.) şi introdus la legea pensiilor dreptul de a beneficia şi modul de calcul al acestui beneficiu (vezi exemplul contribuţiilor lucratorilor din sistemul economic).

StareaPresei.ro: Este momentul potrivit pentru această modificare fiscală?
Bogdan Hossu: Orice extindere a bazei de impozitare va crea probleme în orice moment, deoarece este percepută ca o taxare suplimentară, mai ales că beneficiile se vor vedea în viitor. Dar, ţinând cont că toţi experţii recunosc că singurul macrostabilizator este Pilonul I de pensii (sistemele publice de asigurări sociale), da, este momentul potrivit.

Dacă, în acelaşi timp, constatăm că statul a făcut o reducere la contribuţiile sociale pentru pensii, ca să dea la Pilonul II de pensii, deoarece investitorii din domeniu trebuie să îşi amortizeze investiţiile, răspunsul este nu.

Trebuie ţinut cont că o parte din aceste contribuţii la CAS vor merge obligatoriu la Pilonul II de pensii, deci există un lobby făcut şi de către administratorii acestor fonduri.

StareaPresei.ro: Cum comentati declaratia recentă a ministrului Muncii Mihai Şeitan, conform căreia ar urma să fie aplicat CAS de 31,3% numai pentru cei care au exclusiv convenţii civile de drepturi de autor.
Bogdan Hossu: Astăzi, de dimineaţă (n.n.: 12 ianuarie), am văzut în presă câteva declaraţii indirecte ale ministrului Muncii. Introducerea CAS la drepturile de autor era în mod special pentru cei care aveau carte de munca şi în mod lunar primeau şi drepturi de autor, având mereu acelaşi tip de activitate.

Înţeleg acum că ministrul Muncii doreşte să nu colecteze de la aceştia, ci de la persoanele care real au drepturi de autor, adică realizează o creaţie singulară şi nerepetitivă, scutindu-i pe ceilalţi, ceea ce este aberant.

este Master of Science in Business Administration al Scolii de Afaceri a Universitatii din Stockholm. Este lector senior la SNSPA si director executiv al Grupului pentru Economie Aplicata.

Dupa cum se observa, cu obstinatie dau alternativ punctul de vedere al unui lider sindical si cel al unui analist cu legaturi in mediul de business si in lumea academica.

Voi mai publica inca o astfel de pereche de interviuri, apoi imi voi exprima punctul de vedere personal, intr-o analiza distincta.


StareaPresei.ro: Care vor fi efectele privind modificările taxelor şi impozitelor percepute la drepturile de autor (DA)?
Liviu Voinea: Bun, in primul rand, inteleg ca este vorba [sa intre in vigoare] din anul 2011.

StareaPresei.ro: E vorba din 2011.
Liviu Voinea: Probabil ca se vor gasi modalitati prin care va fi eludata, pentru ca ea afecteaza serios si pe ziaristi, si pe cercetatori, in general oamenii care fac munca de creatie.

Este, pe de alta parte, o initiativa legislativa in formare. Este evident ca asupra ei se mai vine in fiecare zi cu cate o idee, deci inca nu este un format definitiv.

Insa, pentru cei care contribuie deja la asigurarile de sanatate, la pensii, mi se pare nejustificat sa ii pui sa plateasca pe fiecare forma de contract, si pe drepturi de autor. Nu primesti cinci pensii, nu primesti…

StareaPresei.ro: Ci una singura.
Liviu Voinea: Da, mai ales ca pensiile pe Pilonul I nu sunt individualizate…

StareaPresei.ro: … dupa sursa de la care se alimenteaza la buget...
Liviu Voinea: Exact, plus ca in momentul acesta nu primesti cinci asigurari de sanatate, ci una. In plus, in momentul asta cred ca e inaplicabila o astfel de initiativa, in absenta globalizarii veniturilor, pentru ca nu poti sa stii ce alte venituri mai are cineva.

StareaPresei.ro: Cum credeti ca vor reactiona patronii? Vor renunta la DA si vor trece tot pe CIM.
Liviu Voinea: Se vor gasi alte formule, ca PFA (persoana fizica autorizata), dar trebuie vazut cum va arata legea la sfarsit.

Unii ar putea spune ca este vorba despre largirea bazei de impozitare, dar nu este corect, pentru ca nu este vorba despre servicii diferite.

StareaPresei.ro: Adica nu se aplica o filosofie unitara liberala in schimbarea aceasta de fiscalitate.
Liviu Voinea: Cu siguranta, sunt atacate profesiile liberale, dar, lasand asta la o parte, nu avem o strategie orientata ideologic din punct de vedere fiscal. Se ciupeste de unde se poate cate ceva.

StareaPresei.ro: Este momentul potrivit pentru aceasta schimbare? Nu va ascund faptul ca, in opinia mea, aceste drepturi de autor au fost folosite, din anul 1996 si pana acum, ca un instrument de opresiune pentru noi, pentru jurnalisti.
Liviu Voinea: In ce sens?

StareaPresei.ro: Noi, pana in 1996, am fost platiti pe contracte individuale de munca (CIM). Din acel moment, cand a aparut Legea 8 a dreptului de autor si drepturilor conexe, o parte din banii nostri, pana la limita salariului minim pe economie, au fost platiti pe DA, astfel incat cand vom ajunge la pensie, pentru aceasta perioada vom avea adunate contributii minimale.

Cat se poate de mici cu putinta. Vom primi foarte putini bani. Pensia va fi extraordinar de mica. Restul banilor au fost platiti pe drepturi de autor.

Daca spuneai ca nu-ti convine, ti se raspundea te priveste, nu te angajez. Mai mult, in momentul in care a aparut Contractul Colectiv pe Ramura Mass-Media si salariul minim obligatoriu [pentru fiecare angajator] in mass-media a devenit mai mare decat cel pe economie, patronii au continuat foarte multa vreme sa ne plateasca tot salariul minim pe economie, incalcand legea, bazandu-se pe faptul ca, daca nu exista o plangere si un proces, nu se face nimic. In scopul patronilor de a-si mari profitul cu orice pret, chiar in dispretul legii.
Liviu Voinea: Eu am luat destul pe drepturi de autor, pentru cercetare.

StareaPresei.ro: Mi se pare normal, cercetarea este ruda buna cu creatia. Ganditi-va la faptul ca majoritatea noastra nici nu facem un act de creatie.

Majoritatea noastra luam informatie din diferite surse, o rearanjam, o imbogatim si dupa aceea o dam mai departe.

Aceste activitati nu ar trebui sa fie platite pe drepturi de autor, ci pe contract individual de munca, din punctul meu de vedere.
Liviu Voinea: Aceasta este mai mult o chestiune sindicala.

StareaPresei.ro: Aici este alta problema, pentru ca, in momentul in care esti [angajat] numai pe drepturi de autor, forta sindicatului dispare, pentru ca drepturile de autor tin de Dreptul Civil, ori sindicatele au putere pe legislatia muncii [adica pe Codul Muncii si Contractul Colectiv de Ramura]. Dumneavoastra credeti ca este momentul potrivit, trebuia facut in alt moment acest lucru?
Liviu Voinea: E vorba de o presiune bugetara foarte mare. Realmente nu sunt bani la buget si se incearca sa se gaseasca toate sursele posibile. Dupa parerea mea, se incearca toate variantele laterale la cea principala – schimbarea fundamentala a politicii fiscale, incepand cu impozitarea progresiva.

StareaPresei.ro: Sunt luate masuri paliative?
Liviu Voinea: Da, ala pune taxa pe hamburger, ala pune pe ce-o… De cand a ajuns proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2010 in Parlament, cele mai discutate teme au fost taxa pe hamburger si impozitarea drepturilor de autor. Doua masuri care nu sunt prezente in buget.

StareaPresei.ro: Care nu tin de modificarea bugetului.
Liviu Voinea: Deci noi, nici nu s-a aprobat bugetul pe acest an, si cautam solutii de a gasi noi cai de a creste veniturile la buget!

Domeniile sale de specialitate sunt insolventa, societatile comerciale, piata de capital, legislatia in domeniul sanatatii, dreptul transporturilor si dreptul bancar.

Avocatul Gheorghe Piperea a fost desemnat de catre Ministerul Justitiei ca expert roman pentru analiza proiectului de lege pentru modificarea legii societatilor comerciale (Legea nr.31/1990).

StareaPresei.ro: Care vor fi efectele privind modificările taxelor şi impozitelor percepute la drepturile de autor?

Gheorghe Piperea: Mai ales în privinţa celui care realizează venituri, s-ar putea să ducă la eliminarea acestui instrument de remunerare, pentru că va deveni mult prea costisitor. Dacă se adaugă contribuţiile la asigurările sociale şi alte dări, la fondurile sociale de solidaritate ş.a.m.d., s-ar putea ajunge, împreună cu impozitul pe venit, la un nivel de fiscalitate cam de 52%, suportabil de către cel plătit…

StareaPresei.ro: Cum anume?

Gheorghe Piperea: Pentru că sunt aproximativ 36% din venitul brut care se duc către contribuţiile de asigurări sociale, şomaj, accidente de muncă ş.a.m.d….

StareaPresei.ro: Pentru Contractul Individual de Muncă?

Gheorghe Piperea: Nu, pentru cazul în care se decide că aceste contribuţii trebuie plătite şi de către cei care realizează venituri pe baza unor contracte de cesiune de drepturi de autor. La CIM, acesta este nivelul fiscalităţii, în momentul acesta: cam 36% suportat de salariat, la care se adaugă încă 16% suportat tot de salariat. E adevărat că cele două nu sunt plătite direct de către salariat. În total, 52%. E adevărat, ele nu sunt plătite direct de către salariat, ci prin reţinere la sursă de către patroni.

StareaPresei.ro: Şi firma în total, patronul cât plăteşte în total.

Gheorghe Piperea: Poate să plătească uneori şi 60%, dacă nu chiar. Pentru un venit net de 1.000 de euro pe lună, pe patron îl costă cam 2.200 de euro. Pentru cel care plăteşte drepturile de autor, pentru patron, cel pentru care lucrează ziaristul, evident că nu mai este un instrument deloc, pentru că este mult prea costisitor.

O modalitate de evitare a plăţii unor impozite

StareaPresei.ro: Ar deveni un instrument mai scump în comparaţie cu ceea ce este acum, dar nu cumva…

Gheorghe Piperea: În momentul acesta există contracte individuale de muncă pentru ziarişti pentru venitul minim, la care se adaugă ceea ce v-am spus, iar restul sumelor sunt plătite pe drepturi de autor.

StareaPresei.ro: Da, exact aşa se procedează.

Gheorghe Piperea: Asta este o practică destul de folosită în ultimii doi ani de zile. O să fiu sincer cu dumneavoastră şi o să vă spun că nu este lipsită de critici această practică, este o modalitate nu foarte ilegitimă la lege, pentru că se evită în felul acesta plata unor impozite şi contribuţii prea mari, care ar face ca această muncă să fie greu de exercitat şi părerea mea este că ziariştii trebuie plătiţi bine, ca să poată să ne informeze bine.

StareaPresei.ro: Revin: faţă de cum este taxat acum DA, cum va fi taxat în viitor, dacă va rămâne cum spune dl. Şeitan, va fi mai scump. Dar nu e taxat mai ieftin decât sunt daţi aceiaşi bani pe CIM, şi atunci efectul nu va fi că aceia care au acum CIM vor fi presaţi să treacă pe drepturi de autor, iar cei care încheie noi contracte vor fi puşi în faţa variantei de a semna numai drepturi de autor sau de a nu semna contractul?

Gheorghe Piperea: Nu este bine nici asta, pentru că ziaristul totuşi trebuie să aibă o asigurare socială, care nu rezultă dintr-un contract de DA, pe care nu se plătesc contribuţii. Când ajungi în situaţia respectivă – invaliditate, şomaj ş.a.m.d. nu primeşti bani, că nu ai contribuit.

StareaPresei.ro: De acord cu dumneavoastră, dar credeţi că le pasă prea mult patronilor din presă de acest lucru?

Gheorghe Piperea: O, nu, având în vedere situaţia delicată în care se află între ei, îmi pare rău, dacă vrei să lucrezi pentru mine, lucrezi fie ca free-lancer, fie pe contract de cesiune de drepturi de autor. E foarte delicată situaţie.

Nu este momentul potrivit

StareaPresei.ro: Este momentul potrivit?

Gheorghe Piperea: O, nu, Doamne Fereşte! Nici vorbă! Este adevărat că ar trebui că acest contract de drept de autor, care este un instrument de încasare de venituri pentru artişti, pentru cântăreţi, fotbalişti, nu e perfect, nu e foarte adaptat pentru ziarist.

În lipsă de altceva, este un foarte bun instrument, care să asigure, pe de o parte, un venit mai ridicat, iar pe de altă parte combinat cu un contract individual de muncă pe o sumă mai redusă, asigură şi o securitate socială, pe care artistul, fotbalistul ş.a.m.d. ar putea să nu o aibă.

StareaPresei.ro: Ar fi existat un alt moment mai potrivit în care s-ar fi putut face această mişcare fiscală, ori există posibilitatea ca, oricând s-ar fi făcut, să fie simultan cel mai nepotrivit şi cel mai potrivit moment?

Gheorghe Piperea: Nu, cred că înainte de a se transforma acest contract de cesiune de DA, ar fi trebuit ca statul să ia nişte măsuri prin care statul să uşureze fiscalitatea în ceea ce priveşte activitatea de ziarist în general. Şi protecţia socială. Lucrul acesta trebuia să se întâmple acum vrei doi ani.

Ar fi fost un moment foarte bun peste vreo doi-trei ani, când o să ieşim din criză şi când o să se ştie exact ce se întâmplă cu presa scrisă, dacă există sau nu mai există, adică dacă se transformă toată în presă pe Internet. E un moment foarte prost, mai ales pentru că sunt foarte mulţi ziarişti care s-ar putea să intre în faliment din cauza schimbării fiscalităţii.

N-aş vrea să se restrângă discuţia la ziarişti. Sunt foarte mulţi alţi liberi profesionişti, care obţin venituri în baza unor astfel de contracte şi care au credite bancare, au facturi de plătit şi s-ar putea să le fie foarte greu de acum încolo.

Administrarea de sistem şi munca creativă

StareaPresei.ro: Aici mai trebuie să ţinem cont că nu orice activitate desfăşurată de un jurnalist este plătibilă prin drepturi de autor. Avem, de exemplu, pe managerii de sistem dintr-o redacţie care nu fac o muncă creativă. Ei sunt nişte administratori.

Redactorul şef, redactorul şef adjunct ş.a.m.d.. A, dacă se duc pe teren şi fac un reportaj, da, pentru aceea trebuie să fie plătiţi separat cu drepturi de autor. La limită, când fac un interviu, cum e cel pe care-l fac acum cu dumneavoastră.

Un editorial, un pamflet, acela este un act de creaţie. Dar când citeşti ştirile de pe prompter, ori aduni informaţie din diferite surse, o rearanjezi şi o transformi înştiri, în momentul acela nu se poate spune că ai făcut un act de creaţie.

Gheorghe Piperea: Vedeţi că intraţi mai mult într-o chestiune juridică şi le daţi organelor fiscale idei. Aşa este, aveţi foarte mare dreptate. N-aş vrea însă să canalizez discuţia pe jurnalişti. Există foarte mulţi artişti, ca de exemplu actorii de teatru…

StareaPresei.ro: Fără discuţie, nici nu se pune problema. Ei sunt nişte oameni care obligatoriu fac un act creativ. Violonistul de la Filarmonică, actorul de teatru, cel de film, oricum sunt nişte oameni care trebuie plătiţi prin drepturi de autor.

Gheorghe Piperea: Si aveţi dreptate şi în ceea ce priveşte redactorul sef, managerul ş.a.m.d..

StareaPresei.ro: Eu cred că, în acest moment, societăţile din mass-media care-i plătesc pe toţi aceşti angajaţi cu drepturi de autor fac un abuz. În mod normal, acei oameni trebuie plătiţi prin CIM sau, dacă le dă mâna şi pot negocia aşa ceva, pe firmă sau PFA, aşa ar fi normal.

Gheorghe Piperea: Am şi spus că este o anumitp fraudă la lege. Îmi menţin susţinerea că nu este ceva foarte ilegitim. Este o ocolire a poverii fiscale, care, tocmai pentru că este foarte împovărătoare, merită să fie “ocolită”.

“Romania si Bulgaria sunt amenintate de recesiunea economica

Am stat de vorba in urma cu un an asupra crizei cu acela care este astazi premier desemnat: Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, Mugur Isarescu. Interviul acesta este foarte interesant, pentru ca revela ce fel de gandire economica are Croitoru. Voi uploada acest interviu de circa 27 de minute in doua episoade.

Foarte interesant este nu numai ca managementul Ziare.com nu si-a dat seama ca are in admin acest interviu important in contextul actual, dar, mai mult decat atat, el probabil ca a fost inactivat sau sters de pe zona de administrare a acestui site.

Desigur, decat sa dai un astfel de interviu-eveniment, realizat de un jurnalist al tau cu care in prezent te judeci, mai bine te faci ca ploua. Nici o problema, voi publica eu acest interviu. Sa spicuim putin din cele spuse de Lucian Croitoru.

“Nu cred ca ne vom confrunta cu o crestere spectaculoasa a somajului in Romania.”

“Nu a existat o strategie de protejare a Romaniei de o viitoare criza, pentru ca a fost greu de anticipat ca va veni o astfel de criza si Romania s-a confruntat cu un boom economic.”

“Daca, de exemplu, in loc de 3% deficit bugetar, acesta ar fi fost zero sau ar fi fost un surplus de 1%, s-ar fi dovedit un foarte bun mijloc de a proteja, pentru ca in aceste cazuri Guvernul ar fi putut sa utilizeze parghia fiscala, marind deficitul bugetar si folosind diferenta pentru a proteja economia de efectele crizei.”

“Romania nu se confrunta cu criza financiara cu care s-au confruntat SUA sau Europa. In ambele zone, economia tinde sa incetineasca cresterea ba, mai mult, tinde sa intre in recesiune. Ne afecteaza cel mai mult vulnerabilitatea masiva externa. Am finantat o crestere economic, folosind economiile celor care acum nu mai consuma, pentru ca exista reticenta contributorului.”

“Ceea ce se va intampla va fi o reducere a cresterii economice de la acest nivel (n.n.: crestere economica de peste 8%), care este mare si inflationist, spre un nivel care este mult mai compatibil cu cresterea economica pe termen lung, sa zicem 5%, sa zicem 6%, dar poate fi si 3%. Nu este de recesiune, nu indica o criza, ci o slabire a activitatii economice. O scadere a cresterii.”

“Guvernul (n.n.: Tariceanu) nu a aratat suficienta anticipare a problemelor la nivel global, adica nu a dorit sa arate ca este oricand pregatit sa considere ca un risc se poate materializa. Nu a avrut sa arate acest lucru prin pregatirea unor pozitii, si ma refer in special la cea fiscala, care sa-l ajute in astfel de momente.”

Acesta explica faptul ca acele 70 de miliarde de metri cubi de gaz si 12 milioane de tone de petrol sunt cifre infime fata de necesarul Romaniei.

Ele au fost avansate acum 20 de ani de catre Romania si Uniunea Sovietica, cand s-au inteles asupra felului cum vor isi vor imparti exploatarea potentialului zonei.

Cele 12 milioane de petrol sunt, de exemplu, necesarul intern de petrol al Romaniei pentru un an.

Vulcanescu aminteste ca doua mari firme de profil, Elf si OMV, au dat a inteleg pe rand ca perimetrul nu este foarte interesant pentru exploatare.

Francezii de la Elf s-au retras de la discutiile pentru achizitionarea unei zone de exploatare, iar OMV, cand a cumparat Petrom, si-a vandut platformele marine mobile care ar fi putut fi plasate in acest perimetru.

Acesta explica faptul ca acele 70 de miliarde de metri cubi de gaz si 12 milioane de tone de petrol sunt cifre infime fata de necesarul Romaniei.

Ele au fost avansate acum 20 de ani de catre Romania si Uniunea Sovietica, cand s-au inteles asupra felului cum vor isi vor imparti exploatarea potentialului zonei.

Cele 12 milioane de petrol sunt, de exemplu, necesarul intern de petrol al Romaniei pentru un an.

Vulcanescu aminteste ca doua mari firme de profil, Elf si OMV, au dat a inteleg pe rand ca perimetrul nu este foarte interesant pentru exploatare.

Francezii de la Elf s-au retras de la discutiile pentru achizitionarea unei zone de exploatare, iar OMV, cand a cumparat Petrom, si-a vandut platformele marine mobile care ar fi putut fi plasate in acest perimetru.

Pogonaru crede ca Dacia-Renault va fi mai ferita de criza decat alti producatori de automobile, care fac masini mai scumpe si pretentioase, deci mai putin adaptate la conditiile de criza.

Presedintele AOAR a aratat ca, avand in vedere forta noastra economica redusa, in comparatie cu marile puteri economice, Romania este primitor de criza, nu generator de criza.

Explicatia este in faptul ca un tehnician sau un inginer se formeaza dificil, ori nevoia de personal calificat continua sa existe.

Partea benefica a ceea ce se intampla in prezent ar fi ca personalul din sector se stabilizeaza si, de asemenea, se responsabilizeaza, sub presiunea exigentelor crizei.

In urma cu cativa ani, industria confectiilor asigura necesarul anual de produse pentru piata romaneasca din productia sa dintr-o singura zi a anului, iar restul ajungea la export.

Acum, situatia s-a schimbat dramatic si una dintre sperantele sectorului este ca se stie faptul ca “tehnicienii romani din bransa au in sange lucrul de calitate”, cum spune Grapini.

Puterea reala a monedei nationale este de 3,60-3,80 lei un euro, a declarat secretarul general al ANEIR Mihai Ionescu, copresedinte al Consiliului Roman pentru Export.

Ionescu a explicat ca exportatorii sunt dezavantajati de un curs foarte mare, care ii incurajeaza pe speculatori si ca 90% dintre banii de pe piata in acest moment sunt bani speculativi.

In prima parte a interviului pe care l-am realizat, Mihai Ionescu, secretarul general al Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor, copresedinte al Consiliului pentru Export din Romani, a explicat ca, deoarece pietele care tin de lumea occidentala consuma foarte putin, in acest moment exportatorii romani trebuie sa se reorienteze catre statele arabe, care nu se afla in criza ci, din contra, in plina expansiune.

Din cauza unei erori de encoding, nu reusesc sa uploadez aceasta prima sectiune, lucru pe care tot incerc sa il fac de cand am realizat acest interviu. Iata mai jos a doua parte a interviului cu Mihai Ionescu:

Ar fi bine daca am avea o crestere zero a Produsului Intern Brut anul acesta si este greu de crezut ca vom avea in continuare crestere, a declarat secretarul general ANEIR, Mihai Ionescu, copresedinte al Consiliului pentru Export al Romaniei.

Ionescu sustine ca prima noastra prioritate anul acesta este acoperirea pietei locale si, in lipsa banilor necesari pentru continuarea finantarilor si pentru noi finantari, sunt foarte necesari banii europeni, de care insa pana acum nu am stiut sa profitam.

Pentru ca tara noastra sa-si continue cresterea economica insa trebuie indeplinite cateva conditii, dintre care Lazea puncteaza sec: “fara salarii peste cresterea productivitatii”.

Oficialul bancii centrale atrage atentia ca criza se va termina anul acesta.

Acesta a explicat ca tara noastra are doua posibilitati de a-si ajusta deficitul extern .si, pentru a-si asigura finantabilitatea acestui deficit. Astfel, exista doua posibilitati de a se realiza acest lucru: “Fie devalorizam abrupt moneda, fie marim inflatia”, arata Lazea.