Pentru ediţia de anul acesta a concursului Melodifestivalen, la sediul SVT au fost primite 3.845 de cântece, din care au fost alese cele 32 de piese ce vor concura pentru un loc în finala celei mai prestigioase selecţii naţionale Eurovision.

Eurovisionary

Selecţia câştigătorului se face în cinci etape: patru semifinale şi un ultim spectacol, numit Andra Chansen (a doua şansă). Primii doi câştigători ai semifinalelor se vor califica direct în finală, iar ocupanţii locurilor trei şi patru din fiecare semifinală vor mai evolua într-un ultim duel, în Andra Chansen. Primii doi câştigători din Andra Chansen primesc biletul pentru finala din Globen.

URMĂREȘTE AICI STREAM MELODIFESTIVALEN

Un alt lucru pe care vreau să îl precizez este faptul că modalitatea de selecţie a câştigătorilor în seria semifinalelor, inclusiv Andra Chansen, este televotingul, juriul de specialitate urmând să îşi aducă contribuţia doar în finală.

Concursul va fi găzduit de către Sarah Dawn Finer, care este o cunoscută a fanilor acestui concurs, datorită participărilor sale din 2007 şi 2009. Primele două semifinale se vor desfășura în luna lui februarie și vor avea loc în Växjö și Götheborg.

Prima semifinală va avea loc în această seară, în arena VIDA din Växjö, începând cu ora 21:00, ora României şi, judecând după fragmentele de un minut preluate din repetiţiile participantilor şi puse la dispoziţie pe site-ul SVT (Televiziunea Naţionala Suedeză), cred că avem de-a face cu o ediţie Melodifestivalen net superioară din punct de vedere valoric celei de anul trecut.

În continuare, să trecem în revistă cele mai importante nume din industria muzicii suedeze ce vor lua parte la primele două semifinale.

Semifinala 1-4 Februarie, Växjö

1. Sean Banan – Sean den förste banan (compozitori: Sean Banan, Joakim Larsson, Hans Blomberg, Mårten Andersson)

Este unul dintre debutanţii concursului şi va evolua pe prima poziţie în această seară. Nu sunt prea multe de spus despre acest solist, decât că interpretează o melodie extrem de slăbuţă, cu un refren uşor de reţinut, dar, judecând după succesul de anul trecut a lui Swingfly, care s-a prezentat cu o melodie la fel de slabă, cred că are șanse să prindă un loc în Andra Chansen.

VIDEO AICI

2. Abalone Dots – På väg (compozitori: Abalone Dots – Rebecka Hjukström, Sophia Hogman, Louise Holmer, Viktor Källgren)

O baladă country, interpretată destul de bine de către fetele de la Abalone Dots.

Melodia este frumoasă și conține o parte instrumentală destul de reușită, însă sentimentul pe care ți-l transmite scena MF și întreaga atmosferă este destul de dezolant.

Ca și melodia lui Sean Banan, și aceasta aduce aminte de un alt număr: cel prezentat anul trecut pe scena MF de către Pernilla Andersson, care tot cu un country modern nu a reuşit decât să prindă un loc în Andra Chansen. “På väg” mi se pare chiar mai frumoasă decât “Desperados”.

VIDEO AICI

3.The Moniker – I Want To Be Chris Isaak (compozitor: The Moniker)

Oh My God! s-a întors. După ce la ediţia trecută a concursului a zburat din Andra Chansen până pe locul 3 în finală, anul acesta este dornic să urce chiar mai sus în clasament şi, de ce nu?, chiar să câştige.

Anul acesta vine cu un nou stil, preluat în mare parte de la Chris Isaak, dar care are și propria sa notă de originalitate, însă din nefericire nu cred că va ajunge prea departe în concurs. În sondaje este cotat destul de slab.

VIDEO AICI

4. Afro-Dite – The boy can dance (compozitori: Figge Boström, Catrine Loqvist, Johan Lindman)

Afro-Dite sunt considerate răspunsul Suediei la grupul internațional Destiny’s Child. Au câștigat Melodifestivalen în anul 2002 și au terminat pe locul 8 în finala mare a concursului, atunci când Monica Anghel și Marcel Pavel s-au clasat pe locul 9.

S-au întors tot cu o melodie clasică de discotecă și se pare că au pregătit un număr de dans destul de intens, deși fetele au aproape de 50 de ani. Dar, după cum spun bloggeri care au luat parte la repetiții, sunt foarte profesioniste și fac față cu brio solicitărilor.

Este prima melodie care chiar îmi place și care probabil va zbura spre Andra Chansen, alături de Sean Banan.

VIDEO AICI

5. Dead By April – Mystery (compozitor: Pontus Hjelm)

Pontus Hjelm este fondatorul trupei rock Dead By April, care a luat parte pentru prima dată la circul MF anul trecut, într-o colaborare inedită cu una dintre schlager-divele Suediei, Lena Philipsson.Video aici.

Debutează în concurs cu o melodie în stilul celor de pe ultimul lor album – un hard rock care mie mi se pare destul de mult pentru un concurs de muzică pop. Judecând după secvenţa de un minut de la repetiţii, melodia nu sună atât de catchy pe cât m-aş fi aşteptat, dar trupa are foarte mulţi fani şi probabil că se va califica direct în finală. Remarc că soliştii au voci foarte bune.

VIDEO AICI

6. Marie Serneholt – Salt & pepper (compozitori: Lina Eriksson, Mårten Eriksson, Figge Boström)

Marie Serneholt este co-prezentatoarea MF de anul trecut, care a făcut o gafă de proporţii, pe care suedezii nu au trecut-o uşor cu vederea şi pe care o puteţi vedea aici.

De curând, a pus capăt unei relaţii de trei ani de zile cu Måns Zelmerlöw, co-compozitor al melodiei “Shine“, și este dornică să progreseze pe plan profesional.

Marie a făcut parte din grupul pop A*Teens şi a mai luat parte la acestă competiţie în anul 2009, când a prezentat o manea cu influenţe electro, intitulată “Disconnect me“.

Anul acesta revine cu sare şi piper şi deja este acuzată că seamănă prea mult cu Alesha Dixon.

VIDEO AICI

7. Thorsten Flinck & Revolutionsorkestern – Jag reser mig igen (compozitori: Thomas G:son, Ted Ström)

O melodie care nu prea se potriveşte cu conceptul Eurovision, prezentată destul de teatral de un actor de dramă. Întregul număr ne aduce aminte de Carolin af Ugglas, care a urcat până pe locul doi în finala din anul 2009.

Totuşi, să fie acest solist marea surpriză a semifinalei? Aceasta și pentru că în spatele melodiei este acelaşi prolific și de succes Thomas G:son.

VIDEO AICI

8. Loreen – Euphoria (compozitori: Thomas G:son, Peter Boström)

Thomas G:son este deja un veteran al concursului, fiind compozitorul unor melodii precum: “In a moment like this” sau “Invincible“), dar anul acesta pare să fie mai prolific ca niciodată.

Această echipă este de asemenea responsabilă pentru melodia “I’m in love“, prezentată în concursul de anul trecut de Sanna Nielsen.

Despre Loreen ştim că este posesoarea unei voci excelente şi că anul trecut s-a calificat în Andra Chansen cu melodia “My heart is refusing me“, care mi se pare mai bună decât “Euphoria”. Deşi aceasta e cotată ca având cele mai mari şanse pentru a câştiga finala, nu e decât o melodie de club, care într-adevăr suna foarte bine, dar atât.

Din fericire, această muzică de club nu prea are succes printre fanii Eurovision, care anul trecut nu prea s-au înghesuit să îl voteze nici pe Alexey Vorobyov, nici pe Kati Wolf, care au avut melodii de această factură.

VIDEO AICI

Trilulilu

Şi anul acesta, SRTV a reuşit performanţa să gafeze. Pur şi simplu prin faptul că nu a făcut nimic până acum. Lipsa banilor nu justifică întârzierea până la limită a pregătirilor pentru această competiţie.

Practic, Manoliu este obligat să facă bici dintr-o materie maro care, în lumea ideilor, este egală cu o situaţie foarte albastră spre vineţiu.

Dana Andronie susţine că Dan Manoliu are “o misiune sinucigaşă”. El…

“…trebuie să facă o scamatorie şi să scoată până pe 10 mar­tie un sponsor care să cotizeze cu 130.000 de euro pentru ca Ro­mâ­nia să se prezinte onorabil la cea de-a 57-a ediţie a Eurovisionului”

Iată o descriere foarte exactă a situaţiei în care se află Manoliu:

“Dacă România va reuşi să ajungă în fi­nala de la Baku (26 mai) şi să mai şi ob­ţină un loc onorabil, i se va spune: «Vezi, se poate şi cu bani puţini!». Totodată, dacă România nu va trece de semifinală (22 mai) sau, ferească Dumnezeu!, prinde un loc din vârful cozii clasamentului, atunci i se va re­pro­şa: «Nu sunt bani pentru salariile din TVR şi s-au aruncat aproape 100.000 de euro pe Eurovision!». Şi într-un caz şi în celălalt, Manoliu va ieşi şifonat. Asta e, fiecare plăteşte pentru faptele sale, mai devreme sau mai târziu”

Înscrierile pentru selecţia na­ţi­o­nală încep pe 6 februarie şi se încheie pe 23 februarie (data poştei). Atenţie, pot intra în concurs şi cântecele lan­sate după 1 septembrie 2011, aşa cum este prevăzut şi în regulamentul EBU (European Broadcasting Union)!

Libertatea

Ju­riul va fi format fie din 9, fie din 11 membri. În finala din 10 martie, transmisă în direct la TVR, vor ajunge minimum 12 piese, maximum 17. Faţă de se­lec­ţiile naţionale precedente, în acest an va fi organizată direct finala, cos­tul fiind estimat la 12.000 de euro.

Website-ul Ştiri de Cluj dă declaraţia lui Mihai Trăistariu, care se dă prinţesă-n balansoar, lebădă-n conservă şi Gargantua-n Pantagruel:

“Am fost foarte afectat cand am aflat ca Dan Manoliu (coordonatorul selectiei) a sunat-o pe Inna sa-i propuna sa reprezinte Romania. M-a deranjat foarte tare, pentru ca, in sufletul meu, eu speram sa mi se faca mie o astfel de propunere.

Inca detin cel mai mare punctaj acumulat vreodata de un artist roman la Eurovision. Asa de tare m-am supărat dupa ce am aflat asta, ca m-am gandit serios sa nu mai particip”

Problema este că trebuie găsiţi sponsori pentru completarea sumei, conform Muuz.ro:

“Există totuşi o mică problemă: TVR va suporta doar o parte dintre cheltuielile legate de organizare şi participare, însă trebuie găsiţi sponsori care să furnizeze 130.000 de euro. „Am început să căutăm sponsori, nu va fi uşor, dar cred că ne vom descurca. Probabil că anul acesta vor fi sponsori mai mulţi şi mai mici, iar dacă e cineva interesat, noi îl aşteptăm“

Care este în acest moment situaţia participării României la Eurovision 2012? 
În momentul de faţă s-a prefigurat bugetul şi se va înainta în Consiliul de Administraţie, pentru că depăşeşte o anumită sumă, în vederea aprobării.

Anchetatorul Monden

Cât este bugetul?
Depăşeşte 200.000 de euro.

“Cu Inna a fost doar o discuţie de tatonare”

Am înţeles că ai ofertat-o pe Inna şi ea a refuzat, spunând că este mult prea încărcată.
Aceea a fost o discuţie particulară, prietenoasă, prietenească. Doar am tatonat terenul.

Acest buget este croit pentru o ediţie Eurovision Song Contest România, ca să spun aşa, clasică, cu calificări…
Acest buget este croit pentru tot ce înseamnă în momentul de faţă cheltuielile Televiziunii Române, fără a se pune la socoteală cazul în care s-ar găsi sponsori.

Ce înseamnă el?
Selecţia naţională cu toate plăţile aferente – show, jurii, cazarea etc. artiştilor care nu sunt din Bucureşti; selecţia internaţională – cazarea şi deplasarea artiştilor, a echipei, show-ul de acolo…

De la Baku…
Exact. Show-ul de acolo (costume, coregrafie, tot). Bugetul e prefigurat în aşa fel încât să fie nici la limita superioară, nici la limita inferioară, adică să te poţi prezenta acolo într-un mod civilizat.

Competiţia se redeschide aproape complet compozitorilor şi artiştilor străini

Vrei să revii la o competiţie cosmopolită sau rămâne competiţie la care pot participa românii şi în anumite limite, ca anul trecut, străinii?
Nu este bătut în cuie total. Eu aş merge şi pe posibilitatea participării până la o anumită limită cel puţin a compozitorilor şi interpreţilor străini, dar poate să existe un grad de mix. Adică să poată să fie interpreţi care, dacă sunt trei, să fie şi români, şi străini. Adică nu aş merge pe formula să vină un interpret din străinătate şi un compozitor din străinătate, să reprezinte ţara. E un pic cam mult.

De exemplu, cum a fost cazul John Lilygreen & The Islanders, din Ţara Galilor – Marea Britanie, reprezentând Ciprul.
Da, exact.

Pot participa piesele difuzate după 1 septembrie 2011

Mai există posibilitatea să se ajungă anul acesta la o formulă de genul alegerii interpretului sau formaţiei şi organizării unui concurs de piesă pentru acesta?
Părerea mea este că e un pic cam târziu pentru aşa ceva. Dacă o făceam, o făceam mult mai devreme. Încă o revenire va fi faptul că vom aplica, cu siguranţă, sistemul EBU, adică vor putea intra în selecţia naţională piese care au fost difuzate după 1 septembrie 2011.

Este foarte importantă precizarea.
Nu mergem pe ideea, cum s-a mers anul trecut, a piesei în primă audiţie, pentru că nu e folositor nimănui. Deci vor putea să vină la selecţia naţională piese care deja sunt hituri naţionale şi internaţionale, ceea ce e foarte important.

Industria muzicală se va bucura să audă asta. Adică, dacă o piesă a fost  auzită pe radiouri, s-a cântat la televizor după 1 septembrie 2011…
… poate să participe. Iar chiar dacă a fost scrisă pe 4.30 minute…

… poate fi făcută o versiune de trei minute.
Exact, normal. Dar este şi în avantajul selecţiei, dar chiar şi pentru piese, pentru că pot avea deja o promovare naţională sau internaţională.

Există nişte date pentru semifinale şi finala naţională?
Nu există. Cert este, ca să se liniştească şi lumea, pentru că toată lumea vorbeşte că este foarte târziu: România trebuie să prezinte la EBU artistul reprezentant pe data de 19 martie. 19 şi 20 martie sunt cele două dăţi când are lor întâlnirea şefilor de delegaţii.

Deci ne putem întinde încă.
Noi am mai avut finale şi pe 1 martie, dacă mi-aduc bine aminte. Sau pe 3 martie.

Multă, multă baftă!
Să dea Dumnezeu!

TimNews
situatia e destul de neagra

Informaţiile publicate în ultimele zile de presă confirmă din surse independente cele ştiute de mine. Mai mult, cântăreţii şi compozitorii doresc să participe la Eurovision. Mihai Trăistariu spune că are piesă bună şi doreşte să meargă la Baku.

Cauza ar fi consacratele de-acum probleme financiare ale SRTV. Andi Lăzescu, actualul preşedinte-director general al SRTV, susţine că a moştenit un dezastru financiar de la predecesorul său, Alexandru Sassu.

Astfel, de-a lungul timpului el a reclamat de exemplu contractul cu Universal Studios, care aduce o gaură enormă în bugetul Televiziunii Publice, apoi prostul management de personal.

La sfârşitul anului trecut, Lăzescu anunţase că SRTV va intra într-un proces de restructurare fără precedent.

De acord cu toate aceste lucruri, însă noi credem că în orice condiţii financiare câteva lucruri nu au voie niciodată să lipsească de pe posturile de televiziune ale SRTV:

- Eurovision Song Contest România;

- Liga I de fotbal;

- meciurile Naţionalei de fotbal;

 - meciurile naţionalelor de handbal (cel puţin handbalul feminin românesc, care de cel puţin zece ani este în mare alonjă) şi ale echipelor de club care ne reprezintă în competiţiile europene;

- la fel la orice sport de echipă sau individual, precum gimnastica feminină sau masculină, ori boxul (este de neiertat că meciurile lui Lucian Bute nu sunt transmise obligatoriu de TVR 1).

Faptul că în fruntea serviciului public român de televiziune au fost de-a lungul timpului numiţi tot felul de politruci incompetenţi nu este responsabilitatea contribuabilului român.

De la Administraţia Mungiu – Gulea încoace, fiecare dintre conducătorii SRTV au spart banii aiurea şi au adus Televiziunea Publică în actuala situaţie. Să plătească ei. Inclusiv participarea României la Eurovision.

tvr

Iniţial, întârzierea anunţării oficiale a desfăşurării concursului s-a datorat lipsei banilor alocaţi pentru participarea României, dar ulterior această problemă s-a rezolvat, ne-a explicat Dan Manoliu.

Manoliu, care este redactorul-şef al redacţiei Divertisment din TVR, ne-a explicat că taxa de participare (fără alte cheltuieli, care nu sunt incluse în aceşti bani) a ţării noastre, prin SRTV, ca membru EBU, este foarte mare: 120.000 de euro.

Dan Manoliu, redactor-şef Redacţia Divertisment a TVR:

“Deocamdată, discutăm regulamentul: cum să facem selecţia pieselor participante, cum anume se va desemna reprezentantul României şi celelalte detalii”

Ironia face că Dan Manoliu revine acum după ce, având la activ multe scandaluri legate de Eurovision, Marina Almăşan organizase în fine anul trecut un concurs care ni s-a părut a fi fost corect, în urma căruia cea mai bună piesă din concurs a câştigat pe merit.

E drept, după o participare foarte sumară şi slabă a valoric a compozitorilor români şi impunerea unui regulament izolaţionist muzical, conform căruia străinii au continuat să fie consideraţi persona non grata.

Insuccesul din finala teutonă a avut loc pe fondul răsturnării dramatice a ierarhiei valorilor, în urma căreia în finală a izbândit concurenta azeră, cu o melodie obscură, mirosind a petrol şi gaz metan.

romanicablues
“Comac ltd. este deţinută în procent de 50% de alt off shore din Cipru, Elbahold ltd., reprezentat prin doi moldoveni, foarte prezenţi în încrengătura de firme ale lui Vîntu: Dan Stratan, fost preşedinte la Gelsor şi Ghenadie Nipomici, strâns legat de afacerile lui Nuş, fie ca reprezentant al mai multor off-shore-uri, fie ca acţionar în firme deţinute de aceste căsuţe poştale.”

În link găsiţi menţionarea firmei cipriote Comac Ltd. în Armaghedonul Oligarhilor, ca acţionar al societăţii care a editat Revista Bilanţ, la care am lucrat între luna august a anului 2004 şi iunie 2007.

A fost o revistă foarte bună, pe care Vântu a închis-o în iunie 2007, fără nici o legătură cu alte considerente publicistice, după ce şi-a spălat banii probabil extorcaţi.

Revista Bilanţ a fost înfiinţată în august 2004. Multă vreme a circulat informaţia că e a lui Vântu, dar probe nu au existat. Ce trebuie să facă un jurnalist într-o astfel de situaţie?

Dacă într-o vreme circula zvonul (negat de Cristi Sima, acţionar prin WBS), că HotNews e a lui Vântu, ce ar trebui să facă jurnaliştii de acolo? Să fugă mâncând pământul? În fine.

Practic, toate publicaţiile păstorite de mogulul media Sorin Ovidiu Vântu par a fi fost o copertină, un gard vopsit, o aparenţă media, menită să ascundă alte interese nenorocite.

SOV nu a fost niciodată un veritabil patron de presă, ci, după toate probabilităţile, un escroc care a spus opiniei publice că el este mare investitor de presă şi în realitate a făcut cu totul altceva.

Ce anume?

A deturnat, pare-se, sume enorme de bani, pe care le-ar fi fugărit prin paradisuri fiscale ca să le piardă urma, apoi le-ar fi redirectat în organe de presă existente sau noi, pe care le-ar fi înfiinţat chiar el, prin interpuşi, ca să spele banii extorcaţi şi astfel să le piardă urma.

S-a bazat în permanenţă pe ideea că statul român este slab, că reprezentanţii săi sunt corupţi şi niciodată nu-l vor pune în pericol.

A fost un factor activ de corupere a acestora şi de promovare a corupţilor în puncte-cheie, pentru a-şi perpetua afacerile murdare şi a-şi asigura protecţia sistemului corupt.

Din păcate pentru el, din fericire pentru noi, pare-se că nu i-a mers la infinit.

ziaruldecalafat

Să recapitulăm care sunt aceste argumente, poate că astfel vom desluşi dacă sunt sau nu destul de puternice pentru legarea sa şi a celorlalţi potenţiali infractori:

1. ARGUMENT SLAB Lãsarea în libertate ar naşte temerea cã organele judiciare nu reacţioneazã eficient contra unor învinuiţi de sãvârşirea unor infracţiuni grave;

2. ARGUMENT FORTE Cercetarea în libertate ar încuraja şi alte persoane să comită infracţiuni, având în vedere notorietatea inculpaţilor şi a faptelor de care sunt acuzaţi, dar şi valoarea extrem de ridicată a prejudiciului.

3. ARGUMENT FORTE Datoriile bugetare (cam 100 de milioane de euro) contureazã o stare de pericol pentru ordinea publică.

4. ARGUMENT SLAB Reacţia publică în raport cu faptele grave prin care a fost afectat bugetul de stat şi a generat sentimentul de vătămare a climatului social.

5. ARGUMENT FORTE SOV, Luca şi ceilalţi acuzaţi ar crea în libertate temerea în rândul cetãţenilor că veniturile lor nu mai pot fi protejate.

6. ARGUMENT FORTE Judecătorii arată că SOV are antecedente penale, fiind deja trimis în judecatã în alte două dosare.

7. ARGUMENT FORTE Operaţiunile financiare ale inculpaţilor au avut caracter transnaţional.

8. ARGUMENT FORTE SOV, dar şi alte persoane învinuite în dosar, ar fi transferat în anul 2010, dupã începerea urmăririi penale contra lor, sume aflate în conturile unor offshore-uri pe care le controlau, pentru a îngreuna aflarea adevărului.

9. ARGUMENT FORTE Inculpaţii ar fi încercat influenţarea unor martori din dosar.

10. ARGUMENT FORTE Cercetarea inculpaţilor în libertate le-ar permite acestora o schimbare a directorilor şi a acţionarilor nominali sau închiderea conturilor bancare, ceea ce ar îngreuna obţinerea informaţiilor cu privire la beneficiarii reali ai sumelor de bani scurse de la Petromservice.

Opt argumente forte sunt îndeajuns pentru completul de la Curtea de Apel care a decis cercetarea celor 10 inculpaţi în stare de libertate? Se pare că nu. Am putea şi să spunem că acest complet a contribuit în cunoştinţă de cauză la obstrucţionarea actului de Justiţie? Desigur, dar mai trebuie şi găsite probe pentru aceasta. Poate de genul celor care au dus la iureşul de la ÎCCJ.

traduceri-română

Propunerea de arestare preventivă a fost întemeiată pe valoarea extrem de ridicată a prejudiciului produs, care a determinat intrarea Petromservice în insolvenţă şi existenţa unor datorii bugetare de circa 100 de milioane de euro.

Împrejurările conturează o vădită stare de pericol pentru ordinea publică, având în vedere contextul social şi economic actual şi modul acut în care categorii largi de populaţie resimt lipsa resurselor bugetare.

Numărul foarte mare al prejudiciaţilor – 72.000 de membri ai Asociaţiei Salariaţilor SNP Petrom şi 7.000 de acţionari persoane fizice, cu o condiţie materială modestă, la care se adaugă sursele limitate de informaţii pentru acestea şi că nu-şi puteau exercita drepturile în deplină cunoştinţă de cauză, constituie motive temeinice, ce probează gravitatea faptelor şi sunt de natură să justifice arestarea preventivă.

Delapidarea în formă calificată şi spălarea de bani, prin natura lor şi prin gradul de pericol social pe care îl implică, creează un pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere amploarea acestui fenomen infracţional şi limitele ridicate de pedeapsă stabilite de lege. Elementele sunt de natură a stârni o reacţie de oprobriu general puternică, astfel încât într-o asemenea situaţie privarea de libertate se justifică.

În plus, caracterul transnaţional al operaţiunilor financiare desfăşurate de inculpaţi a făcut extrem de dificilă administrarea probatoriului, fiind necesare trei comisii rogatorii internaţionale, în state unde secretul bancar e protejat prin numeroase formalităţi, ceea ce a determinat trecerea unui interval semnificativ de la data săvârşirii faptelor până la momentul când au fost obţinute date temeinice cu privire la participarea inculpaţilor.

Unele dintre autorităţile judiciare au transmis răspunsul la comisia rogatorie internaţională în iulie 2011, iar ultimele relaţii comunicate de alte autorităţi judiciare au fost transmise la sfârşitul lunii octombrie 2011.

Modul de operare al inculpaţilor denotă specializarea şi abilitatea sporită, de a folosi metode care să îngreuneze identificarea şi tragerea la răspundere penală, ceea ce trebuie coroborat cu alte infracţiuni comise similar de aceiaşi inculpaţi.

Inculpaţii deţin numeroase companii şi conturi bancare în străinătate. Recuperarea prejudiciului presupune identificarea activelor acestora, ce poate fi îngreunată de inculpaţii liberi.

Probele administrate au relevat că falimentarea controlată Petromservice a condus la prejudicierea societăţii cu 83.163.165 de euro, afectarea a 72.000 de membri ai Asociaţiei Salariaţilor şi a produs prejudicierea bugetului consolidat al statului cu 98 de milioane de euro.

Unde au ajuns banii lui Vântu

Mircea Dinescu şi-a făcut Crăciunul din anul 2008 cu bani delapidaţi de Vântu din Petromservice. Şi Nicolae Popa trăia tot de pe urma petroliştilor. Procurorii au depistat alt circuit, prin care banii scoşi ilegal de SO Vântu de la Petromservice ajungeau până la Nicolae Popa, în Indonezia.

Enervant este că mii de oameni au fost finanţaţi direct sau indirect, în diferite feluri şi pe diferite filiere, de Sorin Ovidiu Vântu. Dacă facem o listă cu societăţi comerciale şi instituţii finanţate sponsorizate etc. de Vântu, vom ajunge la concluzii dramatice.

Nu toate aceste instituţii şi persoane au fost corupte de SOV. Cel mai deranjant este că SO Vântu a reuşit astfel, la grămadă, să compromită o mulţime de oameni, cupabili sau nu.

Unii dintre ei nici măcar nu au ştiut defapt de unde le vin în buzunare banii aceştia şi că ei sunt murdari. Când au aflat, mulţi s-au retras igienic, în diferite feluri, pentru a nu se compromite.

Acum, pecinginea mizerabilă întinsă peste România de Sorin Ovidiu Vântu se resoarbe.

Afişe cu Vântu au fost lipite ieri pe bannerele Realitatea Tv de pe Şoseaua Bucureşti – Ploieşti. Să ne fie de învăţătură de minte, cu toate că mă îndoiesc că aceasta se va întâmpla.

“Chestiunile pe care le-am văzut un an de zile în actele Realitatea Media SA arată că Vîntu a plătit direct foşti şefi de servicii secrete, foşti preşedinţi ai României şi nenumăraţi analişti şi jurnalişti care au manipulat opinia publică. (…) Toate temerile mele exprimate în acest an s-au adeverit.

hurricanekatrina
Vantu’ a fost ridicat la categoria uragan

Realitatea Media SA a fost construită şi exploatată ca unealtă de cel mai mare grup mafiot din România – grupul Luca, Vîntu şi locotenenţii lor. Banii au provenit din trei surse: FNI, Petrom şi Petrom Service şi returnările ilegale de TVA.

Realitatea Media a funcţionat ca un instrument al mafiei gulerelor albe, care să permită şantajarea şi escrocarea politicienilor, a oamenilor de afaceri şi a opiniei publice”

Sunt unele lucruri cunoscute deja, în masura în care erau deja vehiculate intens. Despre aceste state de plată s-a mai vorbit.

Întrebarea este: care dintre cei doi foşti şefi de stat a fost plătit de Vântu – Iliescu sau Constantinescu? Sau amândoi? Înţeleg că mai este vorba despre niscaiva crimă organizată, prin rambursări ilegale de TVA, în concupiscenţă cu oameni grei.

Aha. Ne aşteaptă vremuri interesante. Laszlo Kiss ştie de ce.

Romania Libera

În cauză, ca obiect, este săvârşirea infracţiunilor de delapidare în dauna Petrom Service S.A. şi spălare a banilor. Probele administrate până în acest moment au relevat că falimentarea controlată a Petrom Service a condus la prejudicierea societăţii cu 83.163.165 de euro şi afectarea a 72.000 de membri ai Asociaţiei Salariaţilor.

Aceștia, în calitate de acţionari minoritari, nu au mai putut încasa dividendele, din cauza activităţilor frauduloase de diminuare semnificativă a valorii acţiunilor. Probatoriul administrat până în prezent relevă că falimentarea controlată a produs indirect prejudicierea bugetului consolidat al statului cu aproximativ 98 de milioane de euro.

Inculpaţii ar fi provocat cumpărarea cu banii Petrom Service a unor acţiuni supraevaluate de mai multe zeci de ori, aparţinând unor societăţi comerciale şi transferarea frauduloasă şi controlată a banilor obţinuţi, pentru a ascunde identitatea beneficiarului real.

sorin-ovidiu-vantu

În acest mod, au fost transferate sume de bani din patrimoniul Petrom Service, prin operaţiuni succesive prin mai multe firme offshore controlate, în conturile personale sau ale unor societăţi înregistrate în străinătate şi în România, în special Realitatea Media (14.200.000 de euro), Imobiliar Network 2002 (6.725.000 de euro) şi GM Invest (1.300.000 de euro).

Ţurcan şi Şupeală, reţinuţi tot pentru aceleaşi acuzaţii

La această oră, a fost scos în cătuşe din sediul Secţiei de Cercetări Penale şi Criminalistică numai Şupeală Gheorghe, în timp ce Ţurcan Octavian mai stă la fezandat puţin. Acuzele aduse celor doi sunt identice cu cele aduse lui Vîntu şi Luca, Şupeală şi Ţurcan făcând parte din acelaşi grup infracţional.

Numai ieri bătea suspect Vîntu’ pe la geamuri, prin Bucureşti, pe la orele nopţii, pe la Realitatea Media, angajând şi dezangajând vedete media, că a mai trecut puţin timp şi a început din nou deranjul, pe alt dosar intentat inculpatului SOV.

Octavian Ţurcan via Realitatea.net

Procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din Parchetul de pe lângă ÎCCJ au instituit sechestru asigurător asupra a aproximativ 81 de bunuri imobile (46 de terenuri intravilane şi extravilane, cinci apartamente, clădiri cu destinaţie de hotel, restaurante, spaţii comerciale, un bloc de opt etaje, autoturisme, ambarcaţiuni şi conturi bancare), în vederea recuperării prejudiciului.

Operaţiuni de tip carusel

În cauză, au fost făcute inclusiv cereri de asistenţă judiciară internaţională (comisii rogatorii), al căror rezultat a fost comunicat în cursul lunii octombrie. Acesta a relevat că în unele situaţii revânzarea acţiunilor a avut loc după 3 zile, iar preţul achitat de S.C. Petromservice S.A. a fost de peste 50 de ori mai mare decât preţul plătit.

Având în vedere că valoarea la bursă a unei acţiuni reprezintă valoarea de piaţă a acesteia, iar informaţia este publică şi orice persoană interesată poate achiziţiona titlul de valoare la acest preţ, diferenţa dintre preţul plătit de S.C. Petromservice S.A. şi valoarea de bursă a acţiunilor, în cuantum de 83.163.165 de euro, reprezintă prejudiciul produs societăţii şi, indirect, acţionarilor minoritari, precum şi bugetului consolidat al statului, în calitate de creditor al acesteia.

Puterea

Banii erau transferaţi prin operaţiuni de tip carusel, iar în cadrul acestora aceleaşi sume au fost reciclate de mai multe ori, pentru a da aparenţa unor tranzacţii distincte. În alte situaţii, aceeaşi sumă a fost transferată de cinci ori prin conturile aceloraşi societăţi, în decurs de o lună, pentru a crea impresia că s-au efectuat cinci plăţi diferite.

Cercetările au fost făcute cu sprijinul tehnic şi operativ al Serviciului Român de Informaţii şi al ofiţerilor de poliţie judiciară din Direcţia Generală de Poliţie Bucureşti. În prezent, procurorii continuă audierile de persoane.

Sunt doi morţi

carcotasii

Huidu a intrat pe contrasens şi a lovit cu maşina sa de teren o Dacie Logan. Şoferul acesteia şi pasagerul din dreapta sa au murit în urma impactului cu tancul condus de Huidu. Soţia lui Şerban şi cei doi copii au şi ei traumatisme se pare minore.

Ideea este că deja este clar că nu e vorba despre consumul de alcool: Şerban Huidu nu a băut nimic alcoolic, avea alcoolemia zero. Deja se scrie însă că,…

“având în vedere că Huidu a suferit un traumatism cranio-cerebral grav în accidentul produs la schi în decembrie 2010, urmează a se stabili dacă medicul curant al acestuia şi-a dat acceptul pentru ca realizatorul de televiziune să şofeze”

Defapt, aici este marea problemă. Omul acesta nu avea ce să caute încă la volan. Lucrul acesta se vede şi din comportamentul său în emisiunea “Cronica cârcotaşilor“: este mai încet, gândeşte mai lent, nu are reflexele şi nu face conexiunile dinainte de accident.

Dacă medicul său i-a dar ok-ul să conducă, acesta este răspunzător pentru vieţile pierdute şi pe aceasta se va şi fundamenta probabil susţinerea avocatului lui Huidu, în dosarul de ucidere din culpă pe care deja îl pregătesc procurorii.

Ceea ce nu înţelegem deloc şi reprezintă un soi de inconştienţă a noastră este că nu pricepem că a conduce reprezintă o mare răspundere. Nu răspunzi numai de viaţa ta, ci şi a pasagerilor de la tine din maşină, precum şi a partenerilor de trafic din celelalte maşini.

Octav Ganea, ZF

Că ei, mafioţii, sunt protejaţi de către politicieni, care închid ochii sau treptat chiar ajung să fie, la rândul lor, nişte mafioţi cu aparenţă onorabilă.

Că în realitate preocuparea acestora este să deturneze şi să spele bani, să facă fals în acte publice, trafic de influenţă şi, în general, să profite de perioada cât sunt pe cai mari, în funcţii publice, pentru a-şi face plinul.

Cunoaştem deja de o săptămână implicaţiile superficiale ale Dosarului Mită în Elicopter. Vasile Avram, fostul şef al Comisiei Centrale a Arbitrilor, stă în arestul DNA pentru 29 de zile şi este cercetat penal. În spatele acestei anchete, se pronunţă tot mai insistent numele onorabililor Mircea Sandu, şeful FRF, şi Mitică Dragomir, fost parlamentar din partea unui partid extremist care, dacă nu a dispărut, a dispărut. Ei par a fi ţinta finală a procurorilor, şi nu de ieri, de azi, ci cel puţin de cîteva luni.

Dar lucrurile nu se mărginesc la fotbal. Șeful Gărzii Financiare Neamț a fost reţinut pentru luare de mită. Acest gen de anunţuri a devenind loc comun. Şefa CNADNR, Daniela Draghia, nici nu a fost numită bine în funcţie şi este şi ea anchetată de DNA, pentru că nu se poate ca firma de pe locul 6, deţinută de onorabilul Nelu Iordache, să câştige licitaţii în serie.

Dar peştii graşi sunt alţii. De exemplu, fostul ministru al Industriilor, Codruţ Şereş, omul de casă al lui Dan Voiculescu, dimpreună cu şefii Hidroelectrica (pe care i-am văzut personal cât de dibaci combinatori de explicaţii obscur-abile, privind afacerile băieţilor deştepţi din energie, sunt, într-o Comisie pentru Industrii de la Camera Deputaţilor), sunt trimişi în judecată pentru subminarea economiei naţionale şi complot.

Dar şi unul dintre predecesorii lui Şereş, Dan Ioan Popescu, este cercetat într-un nou dosar, privind fraudarea Hidroelectrica, împreună cu patronul Energy Holding, Bogdan Buzăianu. Straniu este că şi DIP este acum tot membru PC, după ce PSD a plecat în Opoziţie şi el nu a mai fost ministru.

Toate aceste cazuri concrete sunt o probă pentru ceea ce afirmam la modul general la începutul acestei postări.

HotNews: “Judecatorii Tribunalului Bucuresti au respins joi ca inadmisibila cererea fostului director Gelsor, Nicolae Popa, de rejudecare a dosarului prabusirii Fondului National de Investitii, transmite Agerpres. Decizia nu este definitiva, iar Popa poate face recurs.“

Gandirea se-ncovoaie, mintea se-ntortocheaza, ideile se pliaza pe realitate si se indreapta, strocofocite, spre realitatea pe care ne-o dorim si n-o vedem materializandu-se.

antena1

Personal, putin imi pasa de soarta lui Nicolae Popa, a Ioanei Maria Vlas sau cu atat mai putin de soarta lui Sorin Ovidiu Vantu, care a semanat furtuna prin Romania si acum culege dizgratie nationala.

Ma intereseaza numai un singur lucru: sa se faca dreptate. Cu legea in mana. Atat. Vreau sa vad Justitia functionand in Romania. Cu celeritate, Doamne iarta-ma! Au trecut mai bine de 11 ani de cand a cazut Fondul National de Investitii.

“Dormi linistit cand specialistii FNI lucreaza pentru tine!”

Mai tinem minte oare acea reclama facuta de Tempo Advertising, in blocul de birouri de vizavi de Hotel Bucuresti, deasupra show-room-ului Estée Lauder? Deci: mai tinem minte? Ce trebuiau sa faca oamenii care au pierdut atunci bani grei?

Inainte sa investeasca sa se scolarizeze, ca sa inteleaga riscurile presupuse de un fond de investitii? La care sa adauge, citind cu acribie presa, descoperind printre randurile scrise de jurnalistii bine informati, ca Vantu este un pericol si ca intr-o zi pericolul acesta le va sari lor, oamenilor simpli, fix in fata, cand le va fi lumea mai draga?

Nu. Singurul lucru pe care trebuiau sa il faca era sa ii dea in judecata pe cei raspunzatori. Au facut-o. Apoi au inceput sa astepte, in timp ce un grup infractional actiona, in concupiscenta cu responsabili si inalti functionari ai statului roman, cu politicieni corupti, rasturnand pe dos establishmentul romanesc si asa putred constituit dupa 1990.

Ce merita acest grup infractional? Mult mai mult decat primeste in prezent. As vrea sa vad Dosarul FNI redeschis pentru inculparea celor vinovati de matrafoxarea acestei cauze. Cei responsabili de crima comisa asupra Luminitei Sega.

Cei responsabili de sifonarile de bani prin bidoane din tara si din strainatate, pana departe, prin cele paradisuri fiscale. Revolta mea indreptatita vine din faptul ca, la un moment dat, si eu, si foarte multi confrati ai mei am fost platiti din acesti bani murdari, fara sa stim care este provenienta lor.

Revolta mea vine de la faptul ca unii dintre cei ca mine au pus botul la slanina si acum sunt altceva decat atunci cand i-am cunoscut eu. Tin minte ca m-am plimbat cu unul dintre ei acum vreo 12 ani pe Magheru si imi vorbea despre planurile sale de viitor.

Era senin, plin de viata, increzator in viitor. Azi este un corb aparent subiectiv, care si-a facut praf viata, chiar daca in aparenta pare un om realizat, cu familie, copii si o situatie materiala foarte buna.

In SUA, daca impusti un politist, confratii sai vor trata aceasta infractiune ca pe un lucru extraordinar de grav, intrand in alerta de grad zero si anchetand in regim de urgenta cazul.

Ce facem noi, jurnalistii, azi cu aceia care ne corup iremediabil confratii? Suntem noi capabili macar sa punem presiune media asupra celor vinovati? Ma indoiesc de acest lucru.