Am considerat, la inceputurile fondarii strategiei pentru rubrica permanenta Revista Presei, ca trebuie sa dau articole din toate publicatiile cotidiane care au mai ramas.

Primele care au cazut la datorie, rapuse de propria lor abjectie, au fost Cancan, Libertatea si Click. Am facut un mare compromis cu propriile mele principii, atunci cand, in cursul rubricii, am criticat de cateva ori Jurnalul national sau Financiarul.

Jurnalistul, cand face o astfel de revista, trebuie sa fie obiectiv si echidistant fata de publicatiile pe care le trece in vizor. Nu am putut insa sa trec peste unele gafe facute de aceste publicatii.

In majoritatea timpului, imi petrec timpul, cand fac revista presei pe aceste ziare, incercand cu cerbicie sa preiau ceva care sa nu fie manipulare de orice fel. Ori, cand nu am incotro, sa echilibrez apoi, adaugand cateva cuvinte.

Stiam insa ca la Financiarul lucreaza jurnalisti adevarati, ce sunt obligati sa faca compromisuri editoriale (Capitalul autohton, in deriva: zilnic, o companie din cinci se inchide).

Pe unii ii cunosc si stiu ca, in aceste vremuri tampite, nu au cum sa renunte la un serviciu de care probabil ca le este scarba (Deoarece proprietarii nu mai au cu ce le hrani, sacrificarile de animale au crescut cu 16,5%). Corect era de scris ca animalele se mananca intre ele.

Nu stiam insa ca pot pune virgula-ntre subiect si predicat. Acum am aflat. Titlu:

A murit „ora exacta“. Nicolas Hayek, fondatorul Swatch a decedat.

Si, ca sa fie clar: daca scria astfel:

A murit „ora exacta“. Nicolas Hayek, fondatorul Swatch, a decedat.

… era corect. Lipsa virgulei de dupa “Swatch” lasa subiectul “Nicolas Hayek” in virgula, ori poate vurgila goala in fata predicatului. Sper ca pana maine pe la pranz virgula lipsa sa fie pusa de baietii de la Minolta.

Prima care i-a administrat scatoalce destul de civilizate a fost Monica Tatoiu.

FOTO: Stevie Winwood on EnfrenteArte

Dupa cum se observa, Tatoiu a avut bunul simt sa nu-i spuna in fata ca este inculta. Doar i-a vanturat asa, pe la nasuc, o boare din acest fenomen. Bine, ca fata a fost atat de prost-crescuta, incat a inteles ca Monicai Tatoiu ii place Eric Clapton ca barbat…

Sunt curios daca tipa a avut macar interesul sa afle cine este Clapton, cate perioade a avut creatia sa muzicala, daca cunoaste legatura istorica a acestuia cu marele John Mayall, daca stie cum a uimit lumea muzicala cu Derek & The Dominos, care a fost cel mai mare hit din perioada Cream (“I Feel Free”)…

Acum, pe bune, cand o vezi pe Monica Tatoiu ca intra la un concert, cu o palarie de dama cat sapte case pe cap, o intrebi, asa: “Ce faceti? Unde mergeti?”. La ce te astepti, ca femeia sa iti raspunda, eventual, ca se duce sa tunda curcanul de margele?

FOTO: Eric Clapton on Woodstock

Au urmat hiperinterviurile de belea cu Gabriel Cotabita si Dan Bitman. Sincer, de Eric Clapton cred ca mai auzise fata, pentru ca exista cel putin doua hituri ale acestuia, “Tears In Heaven” si “Layla” arhicunoscute, dar despre Steve Winwood si colaborarea lui timp de aproape jumatate de secol cu Clapton, de la proiectul “Blind Faith” incoace…

Ca sa nu mai vorbesc ca fata s-a facut de ras ingrozitor. Ea nu a auzit de remixarea unor mari hituri in muzica, ori poate ca a incercat sa vorbeasca pe pasareasca romaneasca a lui Lambrino si a nevesti-si, in asa fel ca acestia să-l inţelegeşti şi ei pi ia, şi-atunci vorbeşti la ei despri faptul că dacă ei aştepţi de la Clepton nişti piesi remiscate.

Tampenia fetei, pe care as da-o afara de la orice organ de presa cu 270 de kilometri pe secunda, pentru lipsa de cultura, dar, ce spun eu?, pentru lipsa de legatura cu fenomenul numit presa, se vadeste in intreaga ei splendoare la intrebarea pe care o pune incepand cu time-code-ul 1:40.

Acestia sunt masturgicraporii de euglene verzi si violatorii de amoebe tinere, nevinovate, care discrediteaza notiunea de mass-media in Romania.

Fufele si fufii cancanoizi au gabtrojit un set de poze de paparazzi, cu cei doi in ipostaze absolut decente. Ce sa-ti spun, frate, nu mai are voie omul sa se plimbe pe strada de raul cancanozaurilor de presa…

Ei bine, dupa ce le-am dezvaluit cancanosilor, impreuna cu o sumedenie de comentatori, ca flacaul de langa Simona Dichiseanu este persoana publica si poarta si un nume, astia nu se potolesc defel si o fac pe nebunii, sfidand lumea.

Ia uite ce scriu ei aici:

(Titlu) Ii plac femeile mai coapte

Hai, nu zau, R.R., de unde stii tu ce fel de femei ii plac lui Bogdan? O dati la-ntors acum. Ieri Stanoevici era flacaul, playboy-ul Simonei, acum ii plac femeile mai coapte, hai? Papagalilor…

Mai departe, mai departe:

(O parte din stupiditatea de text) CANCAN a aflat ca tanarul care o soarbe din priviri pe Simona Florescu este Bogdan Stanoevici, fost actor al Teatrului Giulesti.

“Fost actor la Teatrul Giulesti”, parca acum ar fi boschetar, masturgicraporilor de euglene verzi, violatorilor de galaxii umede nerevulsinate, cronofagi de bilete de loterie cu serie inspirata din Teorema Reziduurilor.

Ati aflat ce e cu Stanoevici de la cei care v-au umplut de spume in ultimele 24 de ore, teparilor care faceti de ras meseria nobila de jurnalist, creiere creponate de creta crispata…

Nici in Uganda nu ati avea loc sa faceti presa…

In viziunea incompetentilor comentatori de fotografii de paparazzi de la publicatia de scandal Cancan, actorul Bogdan Stanoevici, care o insoteste intr-o plimbare pe strazile Capitalei pe sotia colegului sau de breasla Ion Dichiseanu, este noul dârlău al acesteia.

Obsedati de vesnica goana dupa extrem de importantul subiect cine cu cine s-a mai cuplat, cei de la Cancan, care fac de rusine meseria de jurnalist, au frant-o de data aceasta rau de tot.

Niste paparazzi de la aceasta publicatie au crantanit din aparate, pe strazile Bucurestiului, prin jurul Simonei Dichiseanu, in timp ce se plimba cu bunul prieten de familie si cunostinta veche a actorului Ion Dichiseanu, Bogdan Stanoevici.

Dincolo de faptul ca ma mandresc sa spun ca in inaintasul Sound-ului, Grupul Song, Bogdan facea cam ce fac eu in Sound, adica era tenor, Stanoevici este un excelent actor roman care traieste in Franta.

Astfel, daca IMDB il da cu opt filme romanesti, in care a jucat intre anii 1980 si 2005, Wikipedia stie mai multe despre cariera simpaticului actor: a jucat in 30 de filme, 17 de lung metraj si 13 de televiziune si foarte multe piese de teatru, dintre care Wiki nominalizeaza 13.

Dar Cancan ce facu? I-au pus in fata Sabinei Ivanica (probabil, ca nici sange-n instalatie sa semneze cu numele complet nu are, sunt numai initialele SI) niste poze si i-au spus: uite-o pe Simona Dichiseanu cu noul ei gagiu.

Scrie un text, ca e subiect mare si te facem jurnalista. Maine seara te duci la Dan Capatos, poimaine la Cristi Brancu si ai pus-o.

Iar Sabinutza a pus botul la vraja si, cum cultura ei filmica e la piciorul gastei, a comis-o. Mai bine asa, ca, daca stia cine e “gagiul”, o luau coledzii in colimator, ca o face pe desteapta si se da culta, docta, asa… e de teapa lor. Ia sa vedem ce a scris ea:

Desi formeaza din nou un cuplu, Simona Florescu (43 de ani) si Ion Dichiseanu (77 de ani) par sa-si vada fiecare de viata lui.

In timp ce el prefera sa-si savureze tutunul intr-o plimbare fara griji, ea se straduieste sa ramana o persoana mondena si bate mallurile bucurestene, evident acompaniata de un tanar.

Hai, nu zau! Fufe de presa ce sunteti! Rusinea presei romane! Aculturalilor! Mistreti hornaitori! Rinoceri cu pielea groasa gri-liliachie! Aveti putin bun simt? Stiti sa recunoasteti un om, persoana publica, atunci cand dati nas in nas cu el?

Ia sa citim impreuna explicatia foto:

DRAGASTOASA. Simona il soarbe din priviri pe companionul ei

Dragastoasa? Il soarbe din ochi? Companion… Ati innebunit probabil. Simona Dichiseanu sa il soarba din ochi pe Bogdan Stanoevici… Probabil ca trebuia sa mearga plictisita langa el, sa nu-l ia in seama, dar daca credeti ca asa ceva este posibil cu Stanoevici nu-l cunoasteti. Jalnicilor…

Sau sunteti ca hidrocefala care l-a vazut intr-o zi pe sticla pe Alex Stefanescu si, cum nu facea parte din universul mintisoarei ei simplute, s-a intrebat cu glas tare: “Cine e nenea asta si ce cauta el pe sticla?”.

Ia sa mai navigam putin (poate) prin mintisoara Sabinei Ivanica:

S-au iubit, s-au casatorit, au convietuit ani buni, s-au despartit si acum sunt din nou impreuna. Dupa atata timp si atatea peripetii, intre sotii Dichiseanu a intervenit rutina.

Daca pana acum erau nedespartiti, mai nou isi petrec majoritatea timpului separat, fiecare cu pasiunile lui. Mai tanara doamna Dichiseanu prefera activitatile mondene, care devin ideale in momentul in care are alaturi un tinerel aratos, dornic sa-si piarda timpul cu ea prin cafenelele de la mall.

Sabina, actorul Bogdan Stanoevici a avut tupeul sa se nasca in anul 1958, pe 22 ianuarie. Este meritul sau si al genei sale vitale ca arata asa de bine la 53 de ani. Sabina, ne bucuram ca existi, precum ciuperca la umbra.

Era o vorba, zisa de Lucian Pintilie insusi, la finalul filmului sau, “De ce trag clopotele, Mitica?” (De franghie, mon cher):

Deschide ochii. Inchide ochii, Pumfi. Lasa-i sa moara prosti.

Ca sa fie clar la ce anume ma refer, voi cita din Adevarul, un articol despre dependenta de etnobotanice. Titlu:

Mărturie din infernul „magazinelor de vise“

De ce pui, frate-miu, “magazinelor de vise” intre ghilimele, ca zapataucul? Ai vrut sa spui ca nu erau magazine de vise, daca vindeau plante etnobotanice? Dar atunci de care magazine erau? De inversul viselor? De trezie? De trezeala? De luciditate? Daca lucrurile stau astfel, atunci inseamna ca plantele etnobotanice sunt plante care au bot etnic, nu? Logic!

Mergem mai departe, deci. Sa citim impreuna:

Un licean a ajuns în câteva luni de la „fumător din curiozitate“ la condamnat pentru trafic de stupefiante. Andrei crede că substanţele vândute la magazinele de etnobotanice sunt mult mai nocive decât „drogurile clasice“.

Andrei B. este elev al unui liceu din Braşov, are 18 ani, şi a cunoscut pe propria piele ce înseamnă „senzaţiile tari” ale consumului de plante cu efect halucinogen şi apoi ale dogurilor adevărate.

In primul rand ca, inainte de conjuctia “si”, nu se pune virgula decat in anumite cazuri exceptate, pe care nu vi le voi spune eu acum. Ia documentati-va!

Silviu Stefan si Lili Adochitei, inteleg si ca sunteti stresati, stiu cum e la Dinu Patriciu, cu camera de supraveghere pe tine si card cand te duci la o tigara.

Iarasi ma lovesc de ghilimelita, boala generatiei voastre, care nu a fost data destul cu capul de pragul de sus al gramaticii limbii romane, ortografiei, ortoepiei si tuturor celorlalte abstractiuni absconse, greu de priceput (ca am inceput sa seman cu personajul Caldwell al lui John Updike).

De ce puneti, mai copii, “fumator din curiozitate”, “drogurile clasice” si “senzatiile tari” intre ghilimele? Daca faceti asta, de ce nu ati pus si “efect halucinogen” intre ghilimele? De ce nu si “drogurilor adevarate”?

Fumatorul din curiozitate este fumator pasionat? Drogurile clasice ce sunt? Care sunt? Opiumul, care vine din antichitate, e drog clasic? Ce-i aia drog clasic? De ce puneti, oameni buni, “senzatiile tari” intre ghilimele? Sunt in realitate moi?

Mai trebuie oare sa continuu? Sunteti constienti ca nu exista paragraf pe care sa nu pot sa il desfiintez in ceea ce ati scris? Aici nu este vorba despre faptul ca va plictisesc eu, in timp ce Grigore Scriitoru’ & Co. din staff-ul redactional nu va zic nimic.

Vorbim despre faptul ca maine, cand veti avea copii de varsta voastra si va vor mai veni ceva din mintisoare la cap, veti descoperi ca, pe vidul acultural la care ati contribuit, in urma voastra vin generatii de cimpanzei care va scandalizeaza prin comportamentul lor si al caror agramatism, fata de al vostru, este ca Groapa Marianelor fata de o groapa in DN 86.

Nici de Realitatea TV chiar, cu toate ca am scris in draci despre ei, mai ales in timpul campaniei electorale, pentru a placa mediatic magariile facute de diriguitorii acestei tembelviziuni de antistiri.

De altfel, nici nu ma mai uit la aceasta tembelviziune. Televizorul merge si privesc cartoane cretine. Ia sa vedem ce-i acum: “De ce urasc romanii?”. A, ma asteptam…

Ce se intampla de cateva zile insa cu respectabila agentie de presa Mediafax, la care am lucrat, pe care, ca institutie, o respect in mod deosebit si de la care am plecat din cauza unui ipochimen care semana suspect de mult cu propriul sau caine, ei bine, ce anume se intampla imi scapa.

Ieri scriam despre acest lucru cu destula stupoare. Azi, cand faceam Revista presa(rilor), mi-au cazut ochii pe un alt titlu, la fel de halucinant ca si cel pe care l-am sanctionat ieri:

Google, Yahoo, eBay şi Amazon cer reglementarea neutralităţii a internetului

Iar eu cer a doua zi consecutiv reglarea filtrelor de avizare a textelor la Agentia de Presa Mediafax, pana nu e prea tarziu. Indira, Cristi, ce Dumnezeu…

Zilnic, pentru realizarea

In plus, am lucrat acolo, de pe vremea in care eram toti in doua camere, in fosta cladire a MICM din Calea Victoriei 133-135, la etajul opt, stiu ce inseamna o agentie de presa si cum se lucreaza si mi-a sarit in ochi o greseala grava intr-un titlu, culmea, de la subcategoria Cultura-Media, care pe vremea mea se numea Life.

“Căutări ale unor termeni interzişi în China a crescut pe pagina Google din Hong Kong”

Asa ceva este inadmisibil si nu poate fi tolerat. Chiar daca este vorba despre o stire de agentie, ea trebuie scrisa cu aceeasi rigoare. Voi reda mai jos, ca sa se intelegea despre ce anume este vorba, lead-ul stirii:

Numărul de căutări online pe subiecte politice delicate efectuate de internauţii chinezi a crescut de când Google şi-a redirecţionat acest serviciu pe pagina din Hong Kong, Google.com.hk, care nu este supusă cenzurii, informează pagina electronică a New York Times.

Din pacate, iata ca, la subcategoria “Cu virgula-ntre subiect si predicat”, a ajuns si Agentia de presa Mediafax. Pe de alta parte, nici daca scrii…

Cautarea unor termeni interzisi in China a crescut pe pagina Google din Hong Kong

, dar nici daca scrii…

Cautarile unor termeni interzisi in China au crescut pe pagina de Google din Hong Kong

… nu rezolvi nimic, pentru ca inca din fundamentele sale fraza in cauza este inceputa prost. Cautarile nu cresc precum cozonacul de Sfintele Pasti. Dar nu o sa ma apuc eu sa le explic onoratilor mei vizitatori cum era corect.

Si bicefal ca orizont de interes. Gramatica si faliment personal.

In primul rand, in general am aversiune fata de oamenii care nu stiu sa scrie romaneste fara greseli.

Eu pot intelege ca dl. Florin Cojocaru are frisoane, de exemplu, cand se gandureste la viitorul sau ca salariat la mogul, mai ales acum, cand acesta isi lichideaza afacerile din Romania, impuscandu-le-ntre ochi cu pistolul insolventei, dar nu pot sa inteleg propozitia:

Frison rece pentru bancheri!

Nu sunt sigur, de aceea indraznesc sa intreb: exista si frison cald? Sau poate iute? Ori poate metalic! Oare cum suna asta: mi-a scazut temperatura, nu mai am febra, deci am frisoane? Bun, poate sunt prea subtil, ori poate ca bat campii.

Mai departe. Mentiune: in articolul de pe Money.ro e vorba despre legea falimentului personal, propusa de catre senatorul Iulian Urban:

Bancherii cred este că este o lege populistă care va face numai rău atât cetăţenilor cât şi economiei.

Alo, domnu’ editor! Va aflati in somn biologic? Va ganditi la campiile eleutine care se gandesc cu nesat la dumneavoastra, in timp ce va ganditi la ele? Virgule aveti? Incercati un lucru: puneti, ca sa fiti sigur, cate o virgula o data la fiecare trei cuvinte. Nu va faceti griji: sigur va voi critica si atunci.

Putin mai jos, avem un citat din Urban, care spune ca proiectul sau de lege…

În niciun caz nu se adresează excrocilor care nu vor să-şi plătească ratele din rea-voinţă.

Frate, prietene, omule, masturgicraporule… in limba romana, si cifra x are rolul sau, ca si litera 0, iar cand le alaturi, nu mai stii sigur ce joci defapt: x sau 0?

Acum, sa nu fim mai critici decat Papa. In fond, in acel climat de stress si incertitudine, care domneste in redactiile Trustului Realitatea-Vânţovencu, putem intelege perfect ca un editor reuseste “performanta” de a face atat de multe greseli intr-un singur material.

Mai ales daca editorul respectiv este, din punct de vedere financiar, fix la fel cu personajul din poza. Deci, in loc de concluzie:

Frison rece pentru jurnalisti. Legea gramaticii, mai aproape de promulgare

La cat de plictisit si scarbit sunt de ceea ce a devenit Realitatea TV, am inghitit-o si pe asta. Oricum, mai am inca doua subiecte de critica constructiva la iRealitatea TV, pe care nu le public de lene si sila de ceea ce trebuie sa scriu iar, si iar, si iar…

Dar azi m-a insufletit vederea cartonicidului rosu, pe care scria cu litericide rosii:

PSD, LUPTE FRATRICIDE

Băieţicizilor care aveţi ideiciduri din acestea explozivicide, incercati sa constientizaţi momentele de lobotomicid asupra creiericidelor voastre, pentru ca, conform dicţionaricidului limbicidei românicide…

Fratricide (from the Latin word frater, meaning: “brother” and cide meaning to kill) is the act of a person killing his or her brother.

Related concepts are sororicide (the killing of one’s sister), child murderinfanticide (the killing of an unrelated child), (the killing of a child under the age of one year), filicide (the killing of one’s child), patricide (the killing of one’s father), matricide (the killing of one’s mother), mariticide (the killing of one’s husband) and uxoricide (the killing of one’s wife). See also siblicide

The term may also be used to refer to friendly fire incidents. In a United States military context, it may also refer to an incident where the catastrophic failure and disintegration of one jet engine in a twin-engined fighter aircraft causes the damage or destruction of the second engine, and possibly leads to the loss of the entire aircraft.^{[citation needed]} It also refers to the possible destruction of one MIRV warhead by another.

Am rezistat eroic de a face cu voi un albicid de suine până aseară, când mi-a dat pe-afară, pentru că nu era prima dată când Realitatea TV îmi spunea cu candoare tâmpenia că doi oameni care fac parte din aceeaşi organizaţie şi se află în conflict acut săvârşesc un fratricid.

Iaca mai jos proba video a tâmpeniei (măcar dacă aş fi putut să-i zic tâmpenicid). Încercaţi, de exemplu, la cota 2:23:15:

Nota: clasicii in viata la care am auzit prima data aceasta tampenie fara margini sunt comentatorii de Formula 1 de la TVR, Dan Alexandrescu si Victor Bonifaciu, care-l si intrece.

Daca “Cronica Carcotasilor” se leaga intens si ritmic de viata lui “Micky Mitomanu” Alexandrescu, eu ma iau de sufletelul lui Bonifaciu. Tin minte ca mi-a spart creierii cu “duelul fratricid” dintre Schumacher si Barrichello, intr-un sezon in care era si fratele lui Michael in F1, Ralf.

In schimb, nu l-am auzit o singura data pe Victor Bonifaciu sa vorbeasca de duelul fratricid dintre Michael si Ralf Schumacher, cum ar fi fost corect si ar fi avut si ocazia sa o spuna.

Asa ca, probabil, boala asta cu fratricidul e molipsitoare. Acum o vad pe Realitatea TV. O fi ca in poemul lui Mihai Eminescu, ca tot il serbam azi pe marele nostru poet:

Acum o vezi si nu e…

Din ciclul “sa ne dam cu stangu-n dreptul”

Avem o burtiera rosie, in care suntem intrebati: “Cine a furat 4.000.000 de dolari?”. Dedesubt, in loc sa ni se raspunda la aceasta intrebare, ori sa fim incitati in continuare cumva, ni se raspunde aberant, in burtiera albastra, cu inca o intrebare: “Din cei 13.000.000 de dolari pentru rascumparare?”.

Acum, sa o luam invers si sa sucim putin, gandind dinspre raspuns spre intrebare. Putina logica ar fi putut sa-i mane pe cei de la Antena 3 sa puna intrebarea corespunzatoare raspunsului-intrebare. Astfel, corect ar fi trebuit sa fie: “De unde au fost furati 4.000.000 de dolari?”.

Greseala aceasta este determinata de obsesia continua a celor de la postul mogulului Dan Voiculescu de a il acuza invariabil pe Basescu de toate relele pamantului. Aceasta greseala a fost determinata de intentia  clara a jurnalistilor A3 de a intreba cine si a da in emisiune raspunsul ca Traian Basescu sau unul dintre oamenii pilotati de acesta, din servicii.

Trimitere clara catre Coldea, dar aceasta are mai putina importanta, in logica a ceea ce vrem aici sa comunicam. Orbiti de campania anti-Basescu, cei de la Antena 3 scapa haturile si se incurca in logica elementara.

A doua greseala, elementara si ea si impardonabila, este ca odata se scrie “4.000.000 de dolari”, iar a doua oara “13.000.000 dolari”. Cand e gresit? Cand se foloseste sau cand nu se foloseste prepozitia “de”? Raspunsul corect este: a doua oara.

La halul de agramati cum lucreaza azi in mas-media mogulilor, nici nu ma mai mir ca apar astfel de greseli elementare. Dar – voi fi intrebat – de ce e gresit si cum ar fi corect?

Intotdeauna se scrie fara “de” (nu voi intra in explicatii de ordin gramatical, ele nu isi au rostul aici) cand este vorba despre numere care se termina in 01 pana la 19. De exemplu, corect este “17 zile ale saptamanii”, “nu 17 de zile ale saptamanii”. La fel, corect este “2.132.513 colonisti”, nu “2.132.513 de colonisti”.

Intotdeauna se scrie cu “de” cand este vorba despre numere ce se sfarsesc in cel putin 20 si pana la 99. De exemplu, corect este “32 de cai frumosi” sau “5.620 de cai frumosi”, nu “32 cai frumosi” sau “5.620 cai frumosi”.

Cine nu ma crede, sa deschida Gramatica Academiei Romane si sa citeasca atent acolo cele necesare ale gurii, dar mai ales mintii, sufletului, iubirii si repectului pentru limba romana.

NOTA: Ce bine cand aceste critici sunt legate exact de fata digestiva a lui Mugur Ciuvica!

Am zpus intotdea-una ca, la captolul stirei de televiziune, Antena 3 estem peste Realitatea TV ca profesionalism.

Stirile sunt clare, foarte bine scrisa si citite mult mai bine decat pe Realitatea TV.

Speakeriii nu sunt robotzei de prompter, ci jurnalistii buni, care intelegi cuvintele pe care le spun, mai, nu se gandeste la cai verzi pe pereti / usha mamii descuietzi / shi se jura ca nu fura / shi l-am prins cu ratza-n gura.

In schimb, la ambele posturi de stiri apar “oameni de la Minolta”, care pune mana pe par si ciopleste gramatica limbi romane, asha cum se poate constata cu usurinta, lecturand mai multe postari din subcategoria “Prinsi cu virgula-ntre subiect si predicat & alte bazaconii”.

In plus, cum puteti constata, citind alte postari din subcategoria “Spagheteleviziunile care ne doare”, la ambele posturi de televiziune apare manipularea.

Realitatea TV si Antena 3 practica acelash gen de intoxicare.

Dupa ce i-ti dau stirea in stare pura, la talk-show-urile care abunda manipuleaza, incercand cu insistenta, de anii de zile, sa incumbe telespectatorului o realitate fabulatorie, paralela cu adevarata stare de fapt si afirmand continuu existenta unei false scare de valori si de principii.

Ca sa nu ma vorbim ca faptul ca scrii asa: “Mama, are mere”, adecate-lea pui virgula-ntre subject si predicat, este o alta infractiune grava la adresa limbii romane, foarte des intalnita pe acest posturi de tembelviziune, pentru care, in semn de protext, in aceasta postare m-am dezlantuit si mi-am exprimat protextul, agramatizand un text intial scris (aproape) corecti.

Va aduc aminte, domnule Nistorescu, ce va amintea (la randul sau) ce va spunea carevasazica Ion Cristoiu aici:

“Draga Cornel, / Deşi ai ajuns ditamai boss în toate sensurile cuvîntului, îmi permit să-ţi spun, aşa cum îţi spuneam pe vremea cînd îţi corectam gramatical manuscrisele, atrăgîndu-ţi atenţia că între subiect şi predicat nu se pune virgulă…”

… si restul l-ati citit in postarea mea anterioara.

Vorbim despre faptul urmator, unul plin de invataminte: venit la Cotidianul, jurnalistul Cornel Nistorescu a cenzurat o ancheta de presa, facuta profesionist de unul dintre cei mai buni reporteri ai sai. Breasla a reactionat, scriind.

Cornel Nistorescu a reactionat si el, comandand o autoflegelare-n public, in care sa arate ce grobieni sunt indivizii care-l ataca pe el. E o forma de autovictimizare publica. Uneori tine. Unul, Iliescu pre numele sau, Ilici-n timpul liber, a castigat in ’92-toamna neshte alegeri astfel.

La Nistorescu nu a tinut, s-a frant condeiul. Cand s-a frant, a facut PAM! si a iesit o virgula-ntre subiect si predicat. Bine-ati venit, domnilor, in clubul select in care se mai afla, asa cum puteti vedea in arhiva acestui site, de-a volna, cum zice Ion Creanga, OTV, Antena 3, Realitatea TV, gsp.ro.

E o greseala mare, de care nu te spala nici apele Amazonului…

Azi ma uitam la un buletin de stiri si am vazut somnul biologic la lucru:

Masinile de paine ar putea fi inscipti atat pe capota, cat si in lateral

Eu cred ca la Realitatea problema este foarte complicata si situatia de la acest post de televiziune replica in mic intreaga situatie a presei romane, aflata in mare criza de credibilitate si plina de jurnalisti care sunt trimisi la plimbare, in conditiile in care ar trebui sa fie in conducerile redactiilor.

De ce sunt dati afara? Pur si simplu pentru ca sunt printre cei mai buni profesionisti si ii deranjeaza pe incompetentii aflati in functii de conducere, care probabil ca ar fi eclipsati de prezenta acestor meseriasi in fruntea redactiilor.

Zilele trecute, m-am intalnit pe strazi si m-am recunoscut cu un fost coleg de pe vremuri, de la “Evenimentul Zilei”. Un tip care mi-a amintit ca a inceput sa lucreze in televiziune la Pro TV, apoi a trecut pe la Realitatea TV si care mi-a marturisit ca “ultima experienta scarboasa am avut-o la National TV, apoi nu am mai vrut sa activez in presa”.

Nu am permisiunea omului sa ii dau numele, in schimb garantez ca este un meserias si ca lipsa lui si a altora ca el se cunoaste.