Care va fi următorul pas făcut de USL?

Share

Argumentul forte pe care îl scot pe piaţa politică forţele antidemocratice e viteza de mişcare, ce surprinde adversarul politic. Organic, acesta e mai lent, pentru că respectă regulile statului de drept. Tendinţa e ca el să fie transformat în ţintă de tragere, la figurat sau, în situaţiile cele mai dramatice, la propriu.

Lovitura mai puternică

Teoria politică a acţiunii şi reacţiunii este complexă. Când în jocul politic intervin facţiuni care nu respectă regulile statului de drept, jocul se simplifică mult, pentru că aceste facţiuni îl simplifică radical.

dlfresources.pbworks.com

Este ca în jocul de tenis. Nu ne referim însă la tenisul de câmp, un sport mai complex, ci la ce se întâmplă în tenisul de masă, atunci când unul dintre cei doi jucători loveşte puternic mingea, trimiţând-o în terenul celuilalt.

Singura şansă a acestuia de a nu pierde punctul e să lovească şi mai tare, pentru că dacă plasează mingea pierde, deoarece adversarul aflat în atac stăpâneşte toată masa. Lovind mai tare, celălalt pune stăpânire el pe masă, la rândul său, iar adversarul trebuie să răspundă aşijderea, altfel a pierdut el punctul şi aşa mai departe.

În această paradigmă simplificată ne aflăm acum. Prin nereuşita lor de a aduce la urne 50% + 1 dintre electori, USL a fost pus în defensivă, primind o puternică lovitură. Liderii săi ştiu aritmetică şi, dincolo de ceea ce spun acum, sunt conştienţi că au devenit mai puţin populari, chiar dacă criteriul pur aritmetic e totuşi relativ.

Calculul este simplu: Traian Băsescu avea o popularitate foarte scăzută la data anunţării referendumului. Dacă e să dăm crezare celor afirmate de acesta, intenţia de vot “nu” la referendum era de 37%.

Numai circa 11% dintre cei prezenţi la vot au votat “nu”. Ceilalţi 26% nu s-au prezentat la vot.

Ce urmează?

În opinia noastră, următoarea mişcare a USL nu poate fi altfel, în cel mai bun caz, decât la limita legii. Ne raportăm la cele întâmplate între 3 şi 6 iulie 2012. Va fi foarte interesant de urmărit ce ordonanţe de urgenţă dă în zilele ce vin Guvernul şi ce decizii ia Parlamentul, dacă se va întruni (şi credem că aşa vor sta lucrurile). Precum şi, finalmente, ce legi promulgă preşedintele interimar Crin Antonescu.

Conform acestui punct de vedere, legal în acest moment USL nu mai are cum să împiedice revenirea lui Traian Băsescu la Cotroceni. Ne îndoim însă că USL va respecta o decizie a Curţii Constituţionale, când aceasta va invalida referendumul.

Nu trebuie să încercăm să punem într-un şablon raţional duritatea reacţiei Uniunii Social Liberale. Ea nu are legătură cu raţiunea democratică a lucrurilor, ci cu raţiunea reacţiei mai dure decât lovitura primită.

“Planul B” al USL

Care ar putea să fie acest plan despre care se tot vehiculează variante de punere în practică? Iată ce spunea cu două zile înainte de referendum postul de radio Vocea Rusiei:

Dacă prezenţa la vot va fi aproape de 50% şi un număr covârşitor de alegători va vota pentru demiterea preşedintelui, USL poate utiliza aceasta pentru a bloca întoarcerea preşedintelui suspendat la Cotroceni.

În acest scenariu, liderii USL vor putea invoca şi sprijinul popular, certificat prin voturile milioanelor de români care îşi doresc demisia lui Traian Băsescu.

O opţiune probabilă ar fi repetarea referendumului până la obţinerea cvorumului de participare, timp în care Crin Antonescu va păstra funcţia de preşedinte interimar.

După cum se constată, deja liderii USL se mişcă spre acest plan, invocând sprijinul popular.

Această versiune de lucru e însă una perdantă. Un al doilea referendum va duce previzibil la o prezenţă la vot inferioară celei de la scrutinul din 29 iulie, iar pe de altă parte suportul popular pe care îl mai are azi USL se va micşora dramatic, în perspectiva legislativelor.

Una peste alta, este foarte interesant să constatăm ce mutări va face USL în următoarele zile şi dacă, în loc să guverneze ţara, această alianţă politică va prefera să o incendieze în continuare.

Share