home POLITICA Basescu: Nu mai avem nevoie de bani de la FMI

Basescu: Nu mai avem nevoie de bani de la FMI

Share

Nefiind in fata televizorului atunci cand a vorbit Traian Basescu, am dorit sa gasesc pe Internet transcriptul a ceea ce a spus el. Am gasit inregistrarea declaratiei pe HotNews, cu bumbi surprinzand esenta a ceea ce a spus presedintele, ca si pe Mediafax. In rest, vad diferite versiuni ale realitatii, in functie de interesele din spatele grupurilor de presa si de onestitatea jurnalistilor si editorilor. De aceea mi s-a parut util sa public transcriptul, asa cum il da Administratia Prezidentiala.

Bună seara.

Permiteţi-mi să încep prin a transmite condoleanţe familiilor minerilor care au decedatîn urma accidentului de la mina Uricani. De altfel, şi declaraţia mea ar fi trebuit să aibă loc ieri. Am considerat că nu mai este un moment potrivit, am amânat-o pentru astăzi.

foto: EvZ

fotoinfo: INAMICI Traian Băsescu spune că lupta anticorupţie va continua indiferent de presiunile trusturilor de presă conduse de Vîntu şi Vociulescu (Sursa: Răzvan Vălcăneanţu)

Declaraţia este legată de acordul cu Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi Banca Mondială. Aş începe prin a afirma că în discuţiile de ieri, ca de altfel şi în discuţiile de la începutul misiunii, am constatat că evaluările României şi ale delegaţiei Fondului, Uniunii şi Băncii Mondiale coincid.

Prima expresie care poate fi utilizată este că acordul pe doi ani cu cele trei instituţii s-a încheiat cu succes. Economia a fost stabilizată şi s-au luat măsurile necesare pentru ieşirea din criză.

De asemenea, după evaluările încheiate de curând, pot afirma fără nicio rezervă că s-au creat condiţii pentru a se trece la o creştere economică durabilă. Ştiu foarte bine că unele măsuri au fost extrem de dureroase pentru cea mai mare parte a populaţiei.

Ştiu foarte bine că nici eu, nici guvernul, nici majoritatea parlamentară nu am luat aceste măsuri cu plăcere, dimpotrivă, le-am luat cu gândul la cei care sunt afectaţi de măsurile de reducere a veniturilor.

Şi totuşi, măsurile au fost absolut necesare pentru a ajunge la rezultatul de astăzi: România cu o economie ieşită din zona de risc de derapaj. Suntem în afara riscurilor de derapaj, suntem în afara zonei de risc economic.

Etapa care urmează este, în primul rând, o etapă de consolidare a situaţiei macroeconomice a României şi o etapă de prefigurare a creşterii economice viitoare.

Noul program cu Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi Banca Mondială au câteva obiective fundamentale, şi anume: primul şi cel mai important este consolidarea macroeconomică.

Adică am ieşit din zona de risc, de derapaj economic, dar trebuie să ne consolidăm în afara acestei zone. Ceea ce înseamnă că populismele nu pot funcţiona şi asta trebuie să înţeleagă toate partidele şi toţi oamenii politici.

De asemenea, suntem la etapa la care trebuie să dezvoltăm politici de creştere economică sustenabilă. Aici vreau să fiu foarte clar. Avem experienţa unei creşteri economice nesustenabile, o creştere economică ce s-a bazat pe un consum excesiv, mult peste veniturile populaţiei şi pe un sector imobiliar care ajunsese la parametrii halucinanţi ce nu mai aveau nimic comun cu realităţile economice.

România nu mai merge pe astfel de proiecte de dezvoltare. Am trăit această experienţă. Opţiunea care se reflectă şi în noul program este dezvoltare economică sustenabilă, bazată pe proiecte, bazată pe creştere economică solidă, temeinică, nu pe speculaţii, nu pe consum excesiv.

Obiectivele noului program sunt în acord cu obiectivele generale ale Uniunii Europene şi în program se regăsesc şi elemente ale “Strategiei UE -2020”. Pentru a continua o politică macroeconomică adecvată, ne vom concentra în câteva sectoare cheie ale economiei româneşti, sectoare care pot genera creştere economică.

Acestea sunt următoarele: Transporturi. Este un sector în care avem nevoie de dezvoltarea infrastructurii şi, în acelaşi timp, este necesară restructurarea companiilor de căi ferate.

Sectorul energetic este un sector vital, care poate genera creştere economică majoră prin stimularea investiţiilor publice şi a investiţiilor din sectorul privat în modernizarea sistemului energetic românesc – termocentrale, hidrocentrale, centrale nucleare, reactoare nucleare – şi în începerea de noi investiţii.

Un alt sector care va fi în atenţia noului program şi a guvernului, odată cu intrarea în vigoare a noului program, este legat de extinderea facilităţilor IT pentru firme şi populaţie, în aşa fel încât, prin reducerea birocraţiei, să se eficientizeze activităţile economice.

De asemenea, în atenţia noastră în următorul program se află mediul de afaceri, îmbunătăţirea mediului de afaceri, sigur că da, ţinând cont de condiţionalităţile pe care ni le impune statutul de stat membru al Uniunii Europene.

A nu se înţelege prin îmbunătăţirea mediului de afaceri ideea că statul va subvenţiona tot soiul de activităţi spre marea veselie a slabului management. Nu. A stimula climatul economic înseamnă cu totul altceva şi sunt convins că în zilele următoare veţi primi detalii.

Şi, în sfârşit, o altă zonă de maximă concentrare este legată de utilizarea fondurilor europene. Aici, analizele naţionale, dar şi cele ale experţilor Fondului şi ai Uniunii Europene ne arată că o utilizare bună a fondurilor europene ar adăuga 1% sau 2% de creştere economică peste creşterea economică prognozată.

Spre exemplu, dacă guvernul şi administraţiile locale vor reuşi să implementeze proiecte de peste un miliard de euro în anul 2011, creşterea economică a României nu va mai fi de 1,5%, ci de 2,5%. Deci utilizarea fondurilor Uniunii Europene este extrem de importantă şi este un target major al noului program, pe care îl vom semna.

Având în vedere situaţia macroeconomică, România nu va mai trage ultima tranşă de la Fond, nemaifiind necesară. Este vorba de circa un miliard de euro pe care nu îi mai tragem, rezerva Băncii Naţionale fiind suficientă şi stabilitatea sistemului bancar, de asemenea, suficientă, ceea ce înseamnă că Banca Naţională va putea continua să-şi menţină în rezervă sumele de la băncile comerciale.

Ca atare, nu mai tragem ultima tranşă de la Fondul Monetar Internaţional, dar vom trage tranşa de la Uniunea Europeană. Deci din cele două tranşe tragem doar tranşa de la Uniunea Europeană necesară pentru acoperirea deficitului bugetului de stat.

Acordul este pe doi ani. Am auzit voci susţinând necesitatea unui acord pe un singur an. Nu, este un acord care are obiective pe termen mediu, un acord care lansează o viziune de modernizare a statului şi a serviciilor sale şi materializarea acestor obiective nu se poate realiza într-un singur an.

Ca atare, acordul este pentru doi ani. Noul acord nu implică finanţare. Este un acord de tip preventiv sau un acord de precauţie prin care Fondul şi Uniunea Europeană ţin la dispoziţia României, deci fără să-i accesăm, dar ţin la dispoziţia României 5 miliarde de euro: 3,6 miliarde – Fondul Monetar Internaţional şi 1,4 miliarde – Uniunea Europeană.

De ce am considerat că este necesar să avem aceste sume la dispoziţie oricând am avea nevoie? Datorită situaţiei economice din regiune şi din Uniunea Europeană. Suntem într-o criză a datoriilor suverane şi nu ştim cum pot evolua alte state.

De aceea, am stabilit împreună cu guvernatorul, cu primul-ministru, cu ministrul de finanţe că această sumă, dacă este ţinută la dispoziţia României pentru o situaţie de criză neprevăzută, este acoperitoare pentru a evita un derapaj generat de ce s-ar întâmpla în alte ţări, în Uniunea Europeană sau în regiune.

Trebuie să fac menţiunea
că în acord sunt şi multe alte sectoare decât cele pe care vi le-am enunţat, dar dincolo de obiectivele pe care le avem, un acord de doi ani cu o sumă la dispoziţia României în situaţii de necesitate, acest acord a mai fost necesar din câteva motive, dincolo de consolidare macro-economică.

Ceea ce vă spuneam mai înainte, riscul regiunii, care este încă ridicat, faptul că sunt destule ţări din Uniunea Europeană care abia de anul acesta intră cu un program de austeritate şi de restabilire a echilibrelor macro-economice nu ne fereşte de riscuri.

Deci, este un alt motiv – riscul extern. Riscul politic – România are un risc politic, dacă privim la alegeri şi la experienţele 2007 – 2008, de aceea eu am insistat foarte mult pe un acord care să acopere doi ani de zile, ceea ce va pune orice partid care şi-a propus să păcălească electoratul cu populisme îl pune într-o situaţie penibilă pentru că acest acord acoperă perioada aprilie 2011 – aprilie 2013, deci trece de alegeri şi oricine minte poate fi contrazis cu Monitorul Oficial, pentru că acordul va fi în Monitorul Oficial, iar cei care vor să facă promisiuni, ca în 2007 şi în 2008, trebuie să se gândească că vor fi etichetaţi imediat ca fiind mincinoşi sau îşi vor asuma riscul să anunţe că România iese din acordul cu Fondul, Uniunea şi Banca Mondială.

Deci, cred că şi acest risc trebuia prevenit, eu fiind un preşedinte care, din păcate am mai văzut cu ochii mei un exces de populism în 2008 şi ştiu care au fost efectele acelor populisme în 2009 şi 2010.

De asemenea, programul cu Fondul, Uniunea şi Banca Mondială este justificat pentru că avem nevoie de asistenţă pentru a realiza programul de convergenţă, pe de o parte, şi Programul naţional de refomă în acord cu obiectivele majore ale Uniunii Europene în perioada următoare.

Cam acestea sunt informaţiile. În rest, dincolo de ce veţi vedea în acordul ce urmează să se semneze, vor continua reformele în educaţie, în sănătate, se va consolida şi implementa noua lege a pensiilor, noua lege a salarizării, va continua reforma în justiţie şi bătălia fără menajamente împotriva corupţiei.

Oricât ar ţipa partidele politice, indiferent care sunt ele, şi orice atmosferă ar crea trusturile de presă ale domnilor Voiculescu şi Vântu, lupta anticorupţie va continua fără menajamente. Dacă aveţi întrebari?

Întrebare: Înţeleg că acordul de tip preventiv va fi semnat undeva în luna martie, dacă intră în vigoare în aprilie?

Da. Va fi adoptat. De fapt este şedinţa Fondului din 23 martie, dacă nu mă înşel, în care se va constata ceea ce delegaţia a constatat acum, că toate obiectivele programului cu România au fost îndeplinite.

Se va declara programul îndeplinit şi se va adopta noul program în martie, cu începere din luna aprilie, că dacă este în 23 martie spunem că în aprilie. De altfel, prima vizită a Fondului Monetar Internaţional după intrarea în noul program va fi în luna iunie.

Întrebare: În acest acord de tip preventiv vor mai fi cuprinse măsuri precum cele de disponibilizare a personalului din….?

Preşedintele României, Traian Băsescu: Nici în acordul trecut nu a fost un obiectiv major, dar ce vă pot spune este că vom continua ajustările. S-a dovedit că avem excedent de cheltuieli de personal, nu atât prin veniturile pe care pe care le primeşte fiecare salariat din sectorul public, ci prin număr.

Şi dacă accelerăm şi procesele de introducerea a serviciilor IT către populaţie – şi eu sper sfârşitul lunii martie să-mi permită să-mi plătesc cu cardul taxele pe anul 2011 -, este clar că se creează posibilitatea diminuării de personal.

Mai mult decât atât, eu sunt unul dintre aceia convinşi că medicii trebuie să aibă contract cu spitalul şi să nu fie un slujbaş de stat, să ştie cât costă o consultaţie, cât costă o operaţie, ce se încadrează în pachetul garantat pentru populaţie, foarte bine, se prestează gratuit, plăteşte Casa, ce este peste, plăteşte pacientul.

Deci, nu numai disponibilizările, dar şi procesele de modernizare ale sistemului de sănătate sunt o altă sursă. Nu văd de ce doctorii, de ce actorii ar mai accepta să fie bugetari.

Întrebare: Domnule Preşedinte, România va plăti un comision, chiar dacă nu va folosi banii?

Nu. Banii ţinuţi la dispoziţie se ţin fără comision şi calitatea noastră de membru ne dă dreptul la un asemenea serviciu.

Întrebare: Dar pentru miliardul pe care nu-l tragem, plătim dobândă?

Nu. Intră în suma la dispoziţie. Deci nu. Plăteam dacă o trăgeam. Bun, acum poate ar fi bine să vă păstraţi întrebari de detaliu pentru guvernator mâine şi pentru premier, care vor intra în detalii fiecare în zona lui.

Eu pot să vă spun un detaliu care-i priveşte, legat de deficit. Deficitul bugetar anul acesta va trebui să fie 4,5%, iar în 2012 trei la sută. Or, trebuie corelat programul cu deficitele pe care ni le propunem. Să evităm populismele premergătoare campaniei.

Vă pot da foarte multe alte detalii, dar cred că prima mea treabă, pentru că am fost primul blamat pentru acest acord, a fost să vă spun că am reuşit, că economia s-a stabilizat, şi nu eu am reuşit, românii au reuşit, că ei au suferit măsurile de restabilire a echilibrelor macro-economice, care însă trebuie consolidate.

Eu vă mulţumesc mult!

Postari Similare
Organizaţia Amnesty International consideră că arestarea disidentului rus Aleksey Navalny reprezintă „suprimarea societății civile” din
Asociaţia Difuzorilor de Presă din Bucureşti anunţă că azi aceştia sunt în grevă generală. Ei vor
Guvernul mexican spionează jurnaliştii şi activiştii folosind un program informatic vândut doar SUA. Afirmațiile jurnaliştilor
Vodafone nu mai vrea să îţi facă reclamă pe mass-media instigatoare de ură, cu ştiri
FAIR MediaSind adresează o scrisoare deschisă premierului Sorin Grindeanu. Ea este intitulată "Nu distrugeţi sectorul
Adunarea generală a EFJ, de la Bucuresti, denunţă presiunile asupra jurnaliștilor europeni. În perioada 18-19
Reprezentața Comisiei Europene și Freedom House România anunță deschiderea înscrierilor pentru ediția 2017 a programului
Mesajele date de Donald Trump în ultimul timp sunt un semnal periculos dat de şeful
Organizaţia Reporters sans frontières (RSF) este alarmată de atacurile repetate de noua administrație Trump. RSF
74 jurnalişti profesionişti au fost ucişi anul acesta, anunţă organizaţia Reportéres sans Frontiéres. Uciderea lor
Share