Banii furaţi de Liviu Dragnea şi de grupul său infracţional organizat din Teleorman vor fi plătiţi tot de noi. Împărţiţi 21 de milioane de euro la numărul total de contribuabili persoane fizice şi veţi afla cât vă ia Dragnea prin bugete ca să fure din bugete.
Tel Drum SA este urmărită penal de către procurorii DNA
În România, 3,1 milioane de salariaţi din privat susţin 15 milioane de bugetari, copii, pensionari şi asistaţi social. Avem 5,3 milioane de pensionari, 4 milioane de copii şi adolescenţi sub 18 ani, 1,2 milioane de bugetari, 400.000 de angajaţi din companiile de stat.
Aceştia sunt susţinuţi din contribuţiile, taxele şi impozitele plătite de cei 3,1 milioane de angajaţi rămaşi în mediul privat. Dar toţi 3,1 mil. + 1,2 mil + 0,4 mil = 4,7 milioane de salariaţi suportă furtul de 21 de milioane de euro. Asta înseamnă 4,50 euro pe cap de contribuabil.
Banii furaţi. Ia de la PSD! Ia de la Dragnea firfirei din ce ţi-a furat tot el ţie
Unul dintre dosarele Tel Drum, ultimul, îl are ca actant anchetat de DNA şi pe Liviu Dragnea. Acesta vizează inclusiv o fraudă de 21 de milioane de euro. Bani europeni pe care îi va plăti statul român. Aşa cum am calculat, cam patru euro şi jumătate de fiecare român în parte.
În 2016, explică Ziare.com, Comisia Europeană, la sesizarea OLAF (Oficiul European Antifrauda), a cerut României să aplice corecţii financiare, pe care statul nostru le-a acceptat. “Comisia a primit recomandările OLAF cu privire la cazurile pe care le menţionati în 2016”, a declarat un purtător de cuvânt CE.
Serviciile Comisiei au solicitat României să efectueze corecţiile necesare, pentru ca bugetul UE să nu fie afectat. România a fost de acord să aplice aceste corecţii. Avem un sistem solid de combatere a fraudei, in strânsă colaborare cu statele membre. Acest caz arată că sistemul funcţionează.
, a declarat reprezentantul CE.
Aşadar, cine plăteşte banii furaţi?
Corecţiile sunt de două tipuri, fie sunt corecţii pe proiect, fie sunt corecţii transversale pe un program. Adică, dacă UE descoperă că într-un anumit program rata de fraudă este prea mare, se impune statului membru o corecţie. De obicei, de 25%.
Asta înseamnă că, din toată suma programului, statul membru nu poate să ceară la Bruxelles un anumit procent.
, a explicat fostul ministru Cristian Ghinea. Dar, “pot să mai existe corecţii pe proiect, cum pare a fi cazul Tel Drum”. În acestea, se constată că un anumit proiect este suspectat de fraudă. Întreaga valoare a proiectului nu poate fi rambursată de către Bruxelles, spune Ghinea.
Dacă au fost deja ceruţi banii la Bruxelles, nu se trimit. Daca n-au fost ceruţi, nu se mai acceptă cererea de rambursare (…) Corecţie înseamnă că statul român, de la buget, adică noi toti, trebuie să acoperim gaura. UE nu plăteşte banii ăştia.
, a adaugat fostul ministru. Aşadar, frauda semnalată de OLAF în cazul Tel Drum, în valoare de 21 de milioane de eruo, va fi acoperită de statul român din banii contribuabililor.