StareaPresei.ro

In mai 1989, Serviciul Roman de Informatii anunta ca patru ofiteri din SRI Arges au fost trimisi in fata Consiliului de judecata, iar altii cinci au fost sanctionati profesional, in urma unei anchete a Directiei de Securitate Interna din SRI.

foto: s-r-i.yourme.net

Potrivit unor surse din cadrul institutiei, ancheta ar fi fost condusa de prim-adjunctul sefului SRI, generalul Iancu. Supararea SRI ar fi fost provocata de Armaghedonul SRI Arges, pe care il prezentam in continuare, mai jos.

Informatiile din armaghedon vizau noua ofiteri care activau in SRI Arges si au facut politie politica. Publicarea raportului in citeva ziare a pus pe jar SRI, care a pornit o adevarata vinatoare de vrajitoare in interiorul SRI Arges, pentru a-i identifica pe cei care au pus la cale Armaghedonul.

Se pare ca acestia au si fost depistati: trei ofiteri tineri, deja trimisi in Consiliul de judecata, ei riscind sa fie acuzati de divulgarea unor informatii clasificate.

Scurgerea de informatii a facut victime si la virful ierarhiei SRI Arges, in randul celor capsati de acest armaghedon: prim-adjunctul Constantin Ciobanu a fost schimbat din functie si pus la dispozitia conducerii sectiei.

(Extrase din “Armaghedon al SRI Arges“)

1. Constantin Ciobanu este principalul ofiter vizat de raportul Armaghedon. Despre el se spune ca, inainte de 1989, a facut politie politica in calitate de ofiter de obiectiv la Uzina Dacia, iar imediat dupa Revolutie a pus pe picioare o “retea clandestina de comercializare a autoturismelor Dacia”.

De asemenea, Constantin Ciobanu mai este acuzat ca, in perioada in care a detinut functii de conducere in SRI Arges, a impus “dictatura de tip securist a nonvalorii, incompetentei, imoralitatii, inculturii, lipsei bunului simt”.

Actul managerial – se mai arata in Armaghedon – si relatiile cu subalternii se bazeaza pe principii si metode decupate din manualele Securitatii comuniste si KGB-ului bolsevic: avansari preferentiale in grad si functie, lipsa de transparenta in acordarea primelor, sporurilor salariale, locuintelor de serviciu etc.”;

2. col. Longin, adjunctul sefului SRI Arges, pina in 1989 a indeplinit in fosta Securitate si atributii de politie politica in virtutea statutului de ofiter al fostelor trupe USLA;

3. col. Motrun Petre, seful subunitatii Cimpulung, pina in 1989 a  reprezentat politia politica in zona Cimpulung; din 1995 – la subunitatea de protectie interna a cadrelor SRI;

4. col. Moise Vasile, noul sef al subunitatii Curtea de Arges, pina in 1989 a reprezentat politia politica in zona Curtea de Arges; de pe vremea aceea dateaza relatia de colaborare secreta cu capul BOR in Arges si Muscel, IPS Calinic; 1990-2002: submediocru in plan profesional; 2003: devine coordonator al activitatilor in zona Curtea de Arges;

5. col. Pacesila Doru, seful subunitatii de crima organizata, pina in 1989 a reprezentat politia politica in zona Curtea de Arges; 1990-1996: ofiter al subunitatii de aparare a intereselor economice ale Romaniei; membru al retelei clandestine de operatiuni comerciale cu autoturisme Dacia coordonata de Ciobanu Constantin;

6. col. Petrescu Emilian, seful subunitatii de aparare a intereselor constitutionale, pina in 1989 a reprezentat politia politica in zona Curtea de Arges; ofiter care si-a conservat profilul socio-profesional, metodele si baza de lucru; coordoneaza un colectiv compus aproape in totalitate din ofiteri ai fostului aparat de Securitate cu atributii pe linie de politie politica;

7. col. Ciocanea Tudor, seful subunitatii cu atributii antiteroriste zonale, cazul cel mai elocvent de ofiter al fostei politii politice; evenimentele din 1989 l-au prins in calitate de sef al Directiei I a Securitatii Arges; 1990: relatii sus-puse in noul SRI il propulseaza direct in functia de sef adjunct al unitatii din Arges;  1991: conducerea centrala a SRI il gaseste vinovatul principal de nereusita “operatiunii Berevoiesti” intens mediatizata la acea vreme; nulitate absoluta in plan profesional;

8. col. Stanciulescu Dan, seful subunitatii de contraspionaj, pina in 1989, ofiter al fostei politii politice in zona Pitesti; relatia speciala “nas-fin” cu seful unitatii explica totul si ne scuteste de comentarii; nulitate absoluta in plan profesional;

9. col. Ene Gheorghe, seful subunitatii de analiza-sinteza, pina in 1989, ofiter cu atributii pe linia de politie politica in zona Pitesti.

Initial, armaghedonul a fost partial publicat

In luna februarie a anului 2010, a devenit cunoscut faptul ca Armaghedonul SRI Arges ajunsese initial la cunoştinţa publicului într-o formulă fragmentată.

Specialistul IT Nicolae Sfetcu, de profesie inginer de sisteme, e cel căruia surse anonime din SRI Argeş ii încredinţasera mai multe pagini cu informaţii scandaloase despre foşti ofiţeri, colonei sau căpitani din SRI Argeş.

Conform declaraţiilor lui Sfetcu, informaţiile primite nu au putut fi transmise integral, pentru că în raportul anonim erau trecute şi nume din afara sistemului sau informaţii cu privire la foşti ofiţeri SRI, ce puteau afecta imaginea acestora.

„A trebuit să moderez informaţiile, din cauza acuzaţiilor ce se aduceau la adresa mai multor persoane-ţintă. Acum însă a trecut destul de mult timp de la momentul Armaghedonului şi nu cred că fragmentele-lipsă ar mai afecta în vreun fel pe cineva”

, a declarat Sfetcu publicatiei “Ancheta”, conform Arges Online. Noile informaţii au fost postate de Sfetcu au devenit publice pe un grup Yahoo.

===

Armaghedon SRI Arges
Fragmente nepublicate in anul 2003
Ciobanu Constantin i-a „rupt capul” lui Burduşel

Colonelul Ciobanu Constantin. Şeful unităţii. Până în 1989, a făcut poliţie politică, graţie statutului de ofiţer obiectiv (Uzina de Autoturisme Dacia Piteşti).

În 1990, incertitudinile din nou-înfiinţatul SRI îl determină să iniţieze măsuri de pensionare înainte de termen, pe motive psihiatrice. Acesta pune bazele unei reţele clandestine de comercializare a autoturismelor Dacia – contexte favorizante: monopolul deţinut pe piaţă la acea vreme a dealerilor Dacia.

Metoda de operare: cel care dorea rapid un autoturism Dacia, pentru a evita perioada de aşteptare de câteva luni, apela la serviciile de „trafic de influenţă”  ale reţelei. Comisionul: câteva sute de dolari. Maşina – în funcţie de client. Din reţea, cu acoperire naţională, au făcut parte mai mulţi ofiţeri de securitate, astăzi în rezervă sau detaşaţi la alte unităţi. Cel mai fidel colaborator în această afacere a fost colonelul Doru Păceşilă.

Dictatorul de la SRI

În 1996, spre surprinderea tuturor celor care-i cunoşteau trecutul, limitele şi posibilităţile intelectuale şi manageriale, este numit şef adjunct la unitatea argeşeană a SRI.

În perioada 1996-2001, Ciobanu Constantin îşi creează în unitate o echipă de conducere decizional-operativă, formată exclusiv din foşti ofiţeri de securitate, cu care, prin jocuri murdare de culise, îl elimină de la conducerea SRI pe colonelul Marius Burduşel, şi el fost ofiţer de Securitate, un mare profesionist în domeniul informaţiilor, cu evidente obsesii de latura logistică a activităţii informative.

În 2002, Constantin Ciobanu este numit provizoriu şef al unităţii SRI Argeş. Din acest moment, în unitate se impune dictatura de tip securist al nonvalorii, incompetenţei, imoralităţii, inculturii, lipsei bunului simţ şi al falsului intelectual. Actul managerial şi relaţiile cu subalternii se bazează pe principii şi metode decupate din manualele Securităţii comuniste ale KGB-ului bolşevic.

Lipsit de inteligenţă în promovarea jocurilor ieftine de culise (avansări preferenţiale în grad şi funcţie, lispă de transparenţă în acordarea primelor, sporurilor salariale, locuinţelor de serviciu), acesta devine supus dezaprobării ge­ne­ra­le, parţial tacite. Destinul său decizional în activitatea informativ-opretivă este legat cu un fir de aţă roşie, cu celălalt capăt strâns destul de bine de „decizionali” din uni­tăţile centrale ale SRI din Bucureşti (colonelul muscelean Corneci – şi el fost element marcant al se­cu­rităţii comuniste, etern şef al personalui SRI).

„Comision gras” pentru fostul şef al CJ Argeş, Ion Mihăilescu

Colonelul Longin Băieţilor, adjunctul şefului SRI. Până în anul 1989, a îndeplinit atribuţii de poliţie politică în fosta Securitate, în virtutea statutului de ofiţer trupe USLA.

În perioada 1990-1996, a fost ofiţer al subunităţii de identificare şi prevenire a ameninţărilor terorismului internaţional. Submediocru în plan profesional.

Ultimele mari realizări la care cei doi şi-au pus umărul (Constantin Ciobanu şi Băieţilor Longin) au fost, printre altele, neraportarea în timp real a oricărui caz aflat la intersecţia corupţiei cu cea a crimei organizate financiar-bancare cu puterea locală şi centrală.

Un caz de acest gen este „Cornul şi laptele”, în spatele căruia s-au derulat mari acte de corupţie şi crimă organizată, coordonate de către fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş, Ion Mihăilescu, dar şi de membri ai familiei acestuia cu influenţă decizională în sistemul bancar local.

Relaţia specială a lui Ion Mihăilescu cu Ciobanu Constantin, precum şi atitudinea acestuia din urmă, de subordonare politică, explică închiderea ochilor albaştri.

Un alt caz este cel al Grulen, vândută în condiţii dezavantajoase unei firme turceşti, în contextul în care în competiţia pentru achiziţionare s-a arătat interesată şi indignată de rezultatul licitaţiei şi o firmă japoneză.

În spatele deciziei stă un comision gras, primit de preşedintele Ion Mihăilescu, aspect omis deliberat din informaţiile SRI. (nr. relaţiile de amiciţie, dar şi de colaborare dintre Ion Mihăilescu şi fostul adjunct al SRI Argeş, Marius Burduşel, au fost oficializate anul trecut, când fostul şef al CJ Argeş, în calitate de preşedinte al Camerei Naţionale de Audit, l-a numit pe colonelul în rezervă în funcţia de adjunct).

Sute de mii de euro – împrumuturile lui Petre Motrun

Colonelul Petre Motrun. Şeful subunităţii Câmpulung. Până în 1989, a reprezentat poliţia politică în zonă. În anul 1995, subunitatea de protecţie internă a cadrelor SRI îi documentează implicarea în marea contrabandă cu produse petroliere (în valoare de circa 300 de miliarde de lei la acea vreme).

Este trecut în rezervă pentru două zile, apoi pus la dispoziţia serviciului, pentru ca apoi „decizionalii” instituţiei de la Bucureşti (generalul Lupu), să considere oportună doar măsura mutării la centru (Piteşti).

Lider în rândul foştilor securişti argeşeni, în ceea ce priveşte traficul de influenţă (ultimul exemplu: împrumut de 110.000 de euro, nerambursabil, prin programul SAPARD- reprezentant zonal – Ion Tache, pentru oameni de afaceri bucureşteni – SC Belvedere SRL – pe motive fictive de dezvoltare a agroturismului din Câmpulung).

Contrar deontologiei, dezvoltă afaceri cu capi ai lumii interlope (ultimul exemplu – Chioru Suciu, patronul depozitului en gros FLORA Bucureşti). Din eşalonul pe care îl reprezintă, Petre Motrun este ofiţerul cel mai depăşit de sfera şi conţinutul noilor valori. Nulitate absolută în plan profesional.

Doru Păceşilă, în relaţii extraconjugale

Colonelul Doru Păceşilă. Şeful subunităţii de crimă organizată. Până în anul 1989, a reprezentat poliţia politică în zona Curtea de Argeş. Membru al reţelei clandestine de operaţiuni comerciale cu autoturisme Dacia, coordonată de Constantin Ciobanu.

Graţie serviciilor aduse şefului său, omul a demonstrat că este capabil şi a fost numit şef al subunităţii de  apărare a intereselor economice ale României. În perioada 1996-2002, promovează către unităţile superioare de la Bucureşti doar acele date şi informaţii ce nu aduc atingere propriilor interese şi afaceri sau ale colaborării sale.

Suspectat de apartenenţă şi coordonare a unor reţele de trafic de autoturisme de lux, furate din Vestul Europei. Încalcă de ani buni ordinele interne privind interdicţia relaţiilor extraconjugale (afişând în mod public o astfel de relaţie), respectiv închirierea unor imobile către cetăţeni străini.

Nepotisme cu celebrul Gioni Popescu

Colonelul Emilian Petrescu, şeful subunităţii de apărare a intereselor constituţionale. Coordonează un colectiv cu ofiţeri ai fostului aparat de securitate (Grigore Alexandru, Vasile Gămălie, Florea Burcă), dar şi mutanţi fabricaţi peste noapte de sistemul bolnav de selecţie din SRI – şoferul unităţii Ovidiu Băluţoiu este făcut ofiţer de informaţii şi înaintat la gradul de căpitan, graţie relaţiei de nepotism cu eternul şef al Logisticii SRI, gen Gioni Popescu.

Zero în plan profesional

Colonelul Gheorghe Ciocănea, şeful subunităţii cu atribuţii antite­roriste zonale. Evenimentele din anul 1989 l-au prins în calitate de şef al Direcţiei I a Securităţii Argeş. Conducerea centrală a SRI l-a găsit vinovatul principal de nereuşita operaţiunii Berevoieşti.