home MASS MEDIA Alexandru Giboi (Agerpres) are piramida răsturnată în cap

Alexandru Giboi (Agerpres) are piramida răsturnată în cap

Share

În scandalul cenzurii de la Agerpres, directorul agenţiei a invocat standarde profesionale. Astfel, Alexandru Giboi a eliminat din flux traducerile a trei depeşe Reuters, AFP, respectiv DPA.

MediaSind cere intervenţia Parlamentului în acuzaţiile de la Agerpres

Giboi a scos cele trei ştiri… pentru că ele ar fi fost traduceri integrale! Există însă şi un alt aspect pur şi simplu fantasmagoric. El ilustrează nedreptatea care i se face jurnalistului Marius Hosu de la Agerpres:

(…) la ora 21:19, a fost publicat materialul cu titlul „Reuters: Mii de oameni protesteaza impotriva guvernului in Romania”, tot de catre acelasi redactor al AGERPRES. Acest text nu intrunea cele trei parti esentiale ale unei stiri scrise sub forma piramidei rasturnate: lead, corpul stirii si final. (s.n.)

, arată instituţia de presă.

O infinitate de feluri de scriere a ştirii

1. Ştirea de presă se scrie într-o infinitate de feluri. Nu există o reţetă, o reţetă a perfecţiunii sau o formulă magică. Fiecare componentă a ştiri (titlul, lead-ul şi corpul ştirii, ori finalul) sunt şi ele de mai multe tipuri.

De exemplu, titlul poate fi descriptiv scurt, descriptiv lung, tip „hard news„, etichetă (dintr-un cuvânt sau mai multe), round-up. Foarte important este intro-ul (sau lead-ul), ce face parte din tehnica elementară a piramidei răsturnate, pe care a prins-o dl. Alexandru Giboi.

Câte tipuri de intro există?

Intro-ul ştirii de agenţie trebuie să fie clar, succint şi să prezinte, de regulă, ce se întâmplă. Nu întotdeauna însă. Există…

intro hard news (Mare tragedie! Giboi de la Agerpres a fost înlocuit ieri din funcţie cu omul de casă al lui Dragnea din presa teleormăneană),

intro round-up (Doi jurnalişti din Alexandria, unul din Roşiori de Vede şi două mamzele blonde, cu părul pe moaţe, sunt în cursa pentru funcţia de director general la Agerpres). Aşa cum există…

intro de tip glonţ (Giboi s-a dus),

intro şoc (Giboi şi-a aprins o ţigară, în timp ce picioarele i se afundau în tehnicile jurnalistice. Poate va supravieţui),

intro interogativ (Cât mai rezistă Giboi la Agerpres?),

intro istoric (În urmă cu mai mulţi ani, Agerpres, pe atunci numită Rompres, a fost zguduită de scandalul capcana de cârtiţă. Acum este rândul lui Alexandru Giboi),

intro filosofic (A fi sau a nu fi Giboi) ş.a.m.d..

Cum vrea Alexandru Giboi să facă instrucţie cu Reuters

2. De ce ne agităm atât? Pentru ca unii dintre cititorii noştri, poate interesaţi, să înţeleagă de ce argumentele în care-şi cosmetizează public Alexandru Giboi slugărnicia sa faţă de Liviu Dragnea nu stau în picioare.

Giboi susţine că o ştire Reuters nu conţinea elementele tipice ştirii piramidale. În 1851, când Paul Julius Reuter fondá la Londra marea agenţie, nici dl. Giboi, nici eu şi nici unul dintre cititorii noştri nu erau nici măcar praf stelar.

O ştire de agenţie, ca orice articol, poate fi scrisă într-o infinitate de feluri. De exemplu, dacă jurnalistul Reuters a fost la protestul din Bucureşti, putea să facă un intro round-up, urmat de o cronologie a desfăşurării mitingului şi marşului prin Bucureşti.

La final, putea să introducă un story şi un background asupra rădăcinilor protestului în sine. Are asta vreo legătură cu ştirea piramidală? Nici vorbă. E mult mai complexă şi sofisticată.

O formă de cenzură

3. Practica unor organe de presă de a limita prin diferite măsuri de şablonizare a informaţiei libertatea de scriitură a jurnalistului este în general folosită pentru cenzură. Perfect normală în Republica Transnistreană Teleorman, însă absolut scandaloasă în România.

La final, mai subliniez o dată ceea ce am scris şi altădată. Instituţii cu o tradiţie şi o respectabilitate absolut fabuloase, ca Agerpres, TVR sau Radio România, sunt infestate azi cu lăcuste şi căpuşe.

Dacă ar fi după mine, aş da afară din aceste instituţii tot, aş răzui pereţii până la structura de rezistenţă, apoi aş angaja jurnalişti profesionişti. Mulţi sunt deja la Agerpres şi suferă îngrozitor. Ca Marius Hosu. Sunt umiliţi, jigniţi, se şterg podele cu ei, privesc rachetele cu pile cum zboară-n sus, în ierarhie, pe lângă ei. Absolut inadmisibil.

Alexandru Giboi nu ştie ce înseamnă ştirea de presă

Atunci când a apărut prima publicaţie în spaţiul anglo-saxon, în secolul al XVII-lea, ea era o pagină. Pe pagină exista un desen mare, care ulterior a fost înlocuit cu o fotografie. Sub fotografie era un titlu cu un text scurt.

Aceasta este preistoria ştirii de presă. Prima publicaţie din Europa, din 1605, Relation aller Fürnemmen und gedenckwürdigen Historien, era şi mai sumară.

Noi toţi trebuie să-l respectăm pe Johann Carolus (1575−1634), fondatorul acestei publicaţii, ca pe Dumnezeul nostru, al jurnaliştilor.

Un secol mai târziu, apărea în SUA The Boston News-Letter. Dar publicaţia americană deja era rafinată, complexă.

Unde vreau să ajung, spre disperarea domnului Giboi, fost purtător de geantă al marelui şi inegalabilului Pictor Vonta?

O ştire de presă poate fi scrisă într-o infinitate de feluri

Nu există un singur mod de a scrie ştirea de presă, folosind desfăşurarea informaţiei pe sistemul piramidei răsturnate. Ţine de talentul jurnalistului să scrie ştirea cum crede de cuviinţă. Teoria presei este foarte fertilă pe subiect.

4. Există o infinitate de agenţii şi organe de presă care preiau integral ştirile primare de agenţie, cu tot cu titlul original. Agenţiile de presă din alte state traduc şi precizează sursa.

Traducerea poate fi integrală, fără intervenţii pe original, până la realizarea unei ştiri distincte, cu conţinut propriu, după depeşa de presă a agenţiei, cu sursa precizată, evident. Dacă ştirea rezultată e pusă online, cei ce preiau dau link.

O tâmpenie: asta că să nu dai copy/paste

Marile publicaţii americane şi britanice, ca HuffPost, Washington Post, The Times, Chicago Tribune, Los Angeles Times, Le Monde, The Guardian dau copy/paste şi jos, ori sub titlu, ori în stânga lead-ului pun sigla sursei, linkată sau nu, la ştire sau nu.

După cum e contractul sau înţelegerea verbală dintre părţi. Pentru că în Occident există foarte multe înţelegeri verbale. Ce se respectă, noi nu respectăm nici contractele scrise.

nota: Acesta nu a fostun curs de jurnalism despre ştirea de presă, este gândirea mea şi nimic mai mult.

Postari Similare
Jurnalista Feri Predescu acâştigat la CEDO contra statului român, după ce a fost condamnată pentru
Guvernul mexican spionează jurnaliştii şi activiştii folosind un program informatic vândut doar SUA. Afirmațiile jurnaliştilor
S-a constituit filiala MediaSind Radio, prin fuziunea Asociaţiei Profesionale Radio cu unicul sindicat național al jurnaliștilor.
Vodafone nu mai vrea să îţi facă reclamă pe mass-media instigatoare de ură, cu ştiri
FAIR MediaSind adresează o scrisoare deschisă premierului Sorin Grindeanu. Ea este intitulată "Nu distrugeţi sectorul
Adunarea generală a EFJ, de la Bucuresti, denunţă presiunile asupra jurnaliștilor europeni. În perioada 18-19
Reprezentața Comisiei Europene și Freedom House România anunță deschiderea înscrierilor pentru ediția 2017 a programului
Zilele pe care Ovidiu Miculescu le are la conducerea Radio România sunt numărate, susţin surse
Organizaţia Reporters sans frontières (RSF) este alarmată de atacurile repetate de noua administrație Trump. RSF
Agenţia Naţională de Presă Agerpres a anulat trei ştiri traduse de pe presă externă. Cele
Share